Stresul și hormonii: ce te omoară, te și vindecă!
Ai un organism minunat, ce poate produce substanțe chimice care fie te pot vătăma, fie vindeca. Mii de articole poți găsi despre efectele nocive a stresului și cu recomandări despre combaterea acestuia. Cu toate astea, consult zilnic cliente cu dezechilibre hormonale majore datorate stresului.
Intervențiile organismului la stres apar cu scopul clar de îmbunătățire a șanselor noastre de supraviețuire.
Supraviețuire
Acesta este cuvântul cheie! Sub influența stresului, creierul produce adrenalină, prolactină și cortizol (hormonii stresului), mobilizează corpul și psihicul, schimbă gândirea conștientă și percepțiile, cu scopul de a ne ține în viață. De fapt, redirecționează resurse valoroase de la producția altor hormoni – estrogen, progesteron sau testosteron (hormoni sexuali) –, considerați puțin importanți în «criza» instalată de stres.
Cu stresul permanent ridicat și suficient de intens, valorile ridicate și variațiile cortizolului provoacă un impresionant efect de domino: crează rezistență la nivelul organelor (ovare, tiroidă, pancreas), perturbă nivelul energetic, suspendă reproducția, apar probleme cu somnul, oboseală, glicemie instabilă, hipoglicemie, rezistență de insulină.
Cortizolul este hormonul ALFA printre steroizi și, când este susținut de niveluri ridicate de stres, redesenează harta priorităților în organism.
- Mărește producția de hormoni androgeni (dhea, testosteron), cauze principale pentru infertilitate, pilozitate, acnee, căderea părului, sindrom ovarian-polichistic.
- Scade nivelul de hormoni ovarieni (estrogen, progesteron), ducând la oboseală, scăderea interesului sexual, aspect îmbătrânit, riduri, probleme cu articulațiile.
- Scade secreția de hormoni tiroidieni, însemnând oboseală, letargie, depresie, digestie deranjată, metabolism încetinit, surplus de greutate.
- Fură din pregnelononul și progesteronul disponibil și le blochează activitatea, având drept consecință lipsa de interes pentru micile bucurii sau socializare, probleme de memorie, sindrom premenstrual, dureri musculare sau articulare, reducerea mobilității, dominanță estrogenică (hiperplazie endometrială, menstruație abundentă, apariția tumorilor benigne sau maligne).
Cum recunoști manifestările stresului?
Ești agitată, dar și obosită. Te simți mereu cu nervi întinși la maxim. Ajungi rapid și frecvent la mânie, furie, țipat. Adormi târziu, deși ești obosită. Ai adesea stări de anxietate sau teamă. Experimentezi lapsus sau gânduri care te distrag. Ai frecvent poftă de dulce sau de mâncăruri sărate. Ai strat adipos distribuit mai ales pe abdomen și talie. Ai diverse probleme dermatologice: eczeme, piele subțiată, psoriazis. Ai tensiune arterială ridicată sau ritm cardiac accelerat. Ai glicemie instabilă (tremurături între mese). Te recuperezi dificil după traumatisme sau antrenamente sportive. Ai cicluri menstruale neregulate, fertilitate redusă, libido scăzut. Faci frecvent infecții. Suferi de astm, bronșite, tuse cronică, alergii. Suferi de amețeli, slăbiciune musculară generală, mai ales la genunchi.
Dacă ai trei sau mai multe simptome din cele descrise mai sus, te invit să te gândești serios la soluționarea stresului.
Citește articolul integral în Ediția Specială Psychologies, IUNIE 2020: Ce spui în loc de stres?.