Yoga lui Gandhi
Viata mea este mesajul meu
Cu adevarat impresionante la Gandhi nu sunt atat rezultatele cat mijloacele prin care a ajuns la ele. Gandhi a gandit, vorbit si actionat cu o consecventa uimitoare.
A fost de parere ca metodele folosite pentru a ajunge la scopul dorit sunt la fel de importante ca scopul in sine.
Astfel, nu se pot folosi metode injuste, violente, pentru a atinge un scop just. A condus prin exemplu, nu prin discursuri.
A trait adevarul in care a crezut, nu a predicat prin vorbe, ci prin fapte.
Prin comportament si convingeri, Gandhi a fost un lider extrem de atipic, diferit de modelul occidental. A adus impreuna moralitatea si politica.
A strabatut India cu trenul pentru a vedea cum traiesc oamenii si pentru a le intelege nevoile. A renuntat la glorie, la functie si la posesiuni pamantesti, adoptand un stil de viata minimalist, ascetic, din simpatie si solidaritate fata de milioanele de saraci.
Nu a fost motivat de o cariera politica si de ambitii personale. Dupa cum a marturisit chiar el, si-a dedicat viata unei desavarsiri spirituale care a luat forma luptei pentru dezrobirea Indiei.
La vremea cand Hitler se pregatea sa-si experimenteze diabolicele planuri, cand Hiroshima si Nagasaki explodau, cand Europa era zguduita de cele mai violente evenimente, Gandhi aducea omul in centrul atentiei.
Martin Luther King a spus “Gandhi a fost, probabil, primul om din istorie care a ridicat etica iubirii lui Iisus de la statutul de interactiune intre indivizi la cel de forta sociala, capabila de a produce o schimbare de impact, la scara larga.”
Pentru a putea ramane fidel misiunii in care credea, Gandhi s-a concentrat pe viata interioara. Avea o disciplina zilnica de meditatie si rugaciune. Recunoasterea sociala, faima, averea nu il interesau deloc.
Niciodata nu a detinut un titlu oficial si nu a avut un birou, a trait la limita saraciei, alegand sa ii serveasca pe cei mai saraci dintre saraci. Intr-un mod surprinzator, detasarea de scopurile lumesti si disciplina interioara i-au daruit un vast arsenal de tarie si fermitate.
Cel mai cunoscut imperativ transmis de Gandhi este “Fii schimbarea pe care o doresti in lume”, indemn la self leadership si responsabilitate pentru propria viata, chemare la schimbarea sinelui, inainte de cea a semenilor si a lumii.
Un jurnalist l-a intrebat pe Gandhi: “Care este mesajul dumneavoastra pentru oameni?” iar el a raspuns: “Mesajul este viata mea!”. Precum Maica Tereza si alti oameni extraordinari care si-au dedicat viata unei cauze umanitare, Gandhi a pus in practica Yoga Actiunii lipsite de interes personal, sau Karma Yoga.
Din perspectiva acestei filosofii, suferinta umana este datorata faptului ca traim intr-o permanenta cursa cu scopul atingerii unor rezultate. Uneori obtinem rezultatele dorite, alteori nu. Cand ajungem acolo unde ne-am propus, observam ca nu putem tine timpul in loc pentru a ne bucura de ele.
In alte cazuri, vedem cu dezamagire ca rezultatul nu e 100% cel asteptat. Cu alte cuvinte, dobandim un succes partial. Impreuna cu o bucata mai mica sau mai mare de reusita, suntem nevoiti sa acceptam si consecintele mai putin placute. Aceste consecinte multiple ale unei actiuni sunt numite karma.
Cauza genereaza o actiune, actiunea are o serie de efecte iar fiecare efect devine la randul lui cauza unei noi actiuni. Cauza si efectul sunt inseparabile, parte dintr-un ciclu repetitiv, infinit.
Pentru noi, oamenii, karma vine cu suferinta pentru ca asteptam mereu sa primim doar rezultate bune si le respingem pe cele rele. Vrem doar trandafirul, nu si spinii.
Sau ne amagim, crezand ca o actiune daunatoare nu va avea acelasi tip de consecinte. De exemplu, mancatul nesanatos si viata dezordonata isi vor lasa pana la urma amprenta asupra persoanei care le practica.
Nu putem sa scapam de legea karmei dar putem sa actionam sincron cu aceasta lege, devenind constienti de intentiile, vorbele si faptele noastre.
Actiunea detasata de rezultate
Alegerea obiectivelor nu inseamna neaparat ca intotdeauna reusesti sa le duci la indeplinire asa cum ti-ai propus. Gandhi e cel mai graitor exemplu. Si-a dedicat viata eliberarii Indiei dar nu a putut impiedica fragmentarea tarii si luptele sangeroase care au dus la divizare.
In 1946, evenimentul de care s-a temut cel mai tare s-a intamplat sub ochii lui. Subcontinentul s-a impartit in doua, cea mai mare migratie din istoria umanitatii ducand la trasarea granitei dintre India si Pakistan.
