20/22. Douazeci de ani de texte – Fragment

„Aici e un metru de istorie”

Bone Rudolf – happening
Timisoara, mai 1991
(in cadrul expozitiei „Stare fara titlu”)

ORA 11. Centrul orasului.

Actiunea se desfasoara liniar de la Opera la Catedrala.
Artistului i se pune in spate o planseta de lemn 200×150, pe care o va duce pe tot parcursul.
Artistul este agresat incontinuu de 5 participanti (impins, tras, lovit). Este trintit la pamint, strivit sub greutatea plansetei. Se calca si se sare pe planseta, pe trupul pravalit.
Se inlatura planseta si se traseaza cu creta conturul trupului pe asfalt, in interior e scris numele unui disparut in revolutie.
Se reia actiunea.
Vor fi 8 10 caderi, 8 10 siluete umane.
Ajuns in fata Catedralei, pe planseta e conturat trupul rastignit al artistului si de jur-imprejur umbrele celor ce privesc. Planseta este expusa pe trepte.

ORA 12. Bat clopotele.
Lia Perjovschi, Magia Gestului
Actiune, Bucuresti, 9 decembrie 1989
Participa 12 persoane care isi aleg o culoare diferita pentru haine (exterior) si pentru nume (interior). Dispusi circular, vor fi legati intre ei, in timpul actiunii, cu sfori colorate. Fiecare este legat de alti patru, in asa fel incit miscarea unuia sa declanseze miscarile celorlalti. Fiecare va depinde de ceilalti.
Regula jocului (regula vietii) este: Bucuria mea – intristarea celuilalt.
La sfirsitul actiunii, cind legaturile s-au indesit si devin de nesu¬portat, fiecare va incerca sa se dezlege si sa scape.
Improvizatie despre
–Ordine si haos (notiuni complementare)
–Ghem (viata, spirala spatiala)
–Memorie (sa cunosti, sa intelegi, sa nu uiti)
–Legare / Dezlegare (legaturi care se taie, de nedezlegat – destin)

Actiunea dureaza 40 minute. La chitara bass a improvizat, pe miscarea din fata, Decebal Badila. Operator video – Robert Arachelian.
„DOCUMENTA IX”
Documenta de la Kassel, Germania, este cea mai importanta expozitie de arta contemporana din Europa si una din cele mai „tari” din lume. Inceputa in 1955 cu intervale de 4-5 ani, Documenta a ajuns in acest an la editia a IX-a.

Documenta reprezinta o radiografie calitativa a top-ului artei contemporane, a tendintelor de dezvoltare, a ceea ce este mai nou in exprimarea artistica a momentului. De altfel, intervalul de 4 ani pina la urmatoarea editie este folosit tocmai in scopul stringerii informatiilor si identificarii in totalitate a orientarilor actuale si viitoare. Termenul de expozitie este usor impropriu, Documenta fiind de fapt o intreprindere de proportii uriase in care sint prinsi sute de specialisti ai domeniului si care presupune eforturi financiare considerabile (Documenta VIII, de exemplu, a costat 11 milioane marci).

Pregatirea dureaza 4 ani si incepe imediat ce ultima expozitie s-a incheiat, prin alcatuirea unui colectiv de specialisti ai domeniului, condusi de o perso¬nalitate din critica de arta, care alcatuieste programul teoretic si conceptual al viitoarei editii. Ca sa va imaginati amploarea mani¬festarii e suficienta enumerarea spatiilor de expunere: Museum Fridericianum (3 etaje, 20 de incaperi pe etaj), documenta-Halle, Orangerie si Neue Galerie, la care se adauga de obicei si alte cladiri din oras (Museum Ottoneum, AOK Geb¤ude etc.) sau, cum a fost in acest an, se construiesc spatii speciale (Aue Pavilions).

De altfel, tot orasul este pus la dispozitia expozitiei, multe lucrari fiind amplasate in spatiul liber sau li se construiesc incinte speciale. Parcul orasului, pietele sau cladirile pot gazdui pe perioada mani¬festarii (care de regula este de 3 luni) lucrari si instalatii. Citeva exemple din acest an: instalatia platforma a lui Gustav Lange in K¶nigsplatz sau sculpturile lui Thomas Sch¼tte amplasate pe cladirea Textilkaufhaus din Friedrichsplatz.

De altfel, piata din fata muzeului Fridericianum este de obicei folosita ca spatiu de expunere. Anul acesta au fost amplasate aici lucrarile lui Jonathan Borofsky, S.U.A. (semnul expozitiei – un personaj pasind pe o tija de 30 de metri de metal) sau instalatia lui Yook Keun Byung din Coreea (movila de pamint de 8 metri, avind incorporat un video din care imaginea cit tot ecranul a unui ochi priveghea stapinitoare toti vizitatorii expozitiei). Acestea sint citeva exemple din multele care se pot da, pentru ca vizitatorii descopereau cu incintare in cele mai diverse locuri „surprize plastice”.

Anul acesta directorul expozitiei a fost Jan Hoet, belgian, director de muzeu de arta. Au fost expusi 200 de artisti din 37 de tari.
Munca de conceptie a expozitiei a fost concretizata intr-un catalog explicativ al intregului travaliu, de la sutele de propuneri venite de la specialisti si de la cele mai importante galerii de arta din lume, la selectiile succesive ale dosarelor, la vizitele in toata Europa, ateliere, expozitii. Ambitia organizatorilor fiind sa cuprinda cit mai mult (sint expusi si artisti din India, Nigeria).

Ar fi de remarcat ca surpriza de a vedea artisti din tari mai putin cunoscute ca o forta in artele plastice e diminuata de faptul ca majoritatea traiesc de ani buni in Occident. (E cazul nigerianului Mo Edoga, stabilit in Mannheim, si a „esticilor” in general, Ilya Kabakov – rus stabilit la New York, Horia Damian – Romania, care traieste la Paris etc.).

Fragment din cartea