4 măști pentru rănile emoționale

Psihoterapia a început undeva la debutul secolului XX, cu neurologul care a ascultat problemele de familie ale pacientelor sale. În Viena acelor ani se năștea terapia prin cuvinte din care aveau să decurgă toate științele contemporane ale vindecării sufletului. Conceptul ei de bază era inconștientul. În zilele noastre, o terapeută de familie abordează pentru contemporanii noștri problema originilor care ne definesc. În centrul acestei abordări se află conștientizarea. În ceea ce va urma va fi vorba despre 4 măști, 4 mecanisme de apărare ale Eului, 4 moduri curente de a-ți nega originile. Dar cum să te uiți înapoi fără mânie?

Află mai multe din fragmentul următor, preluat din cartea Viennei Pharaon, Originile tale. Eliberează-te de tiparele familiale, trăiește-ți viața și dă-ți voie să iubești (Ed. Trei, 2023).

Când aud cuvântul rană, în primă instanță, mă gândesc mereu la o rană fizică. Mai ții minte cum te juleai pe genunchi sau coate când erai copil? Un părinte ar fi putut să ți-o curețe, să pună un plasture peste ea și să-ți amintească să lași să intre niște aer acolo, ca să o ajute să se vindece. La un moment dat, s-a format o pojghiță peste ea, dar, după aceea, te-ai lovit de marginea mesei sau ai scărpinat pojghița (cum fac copiii) și ai început să sângerezi iarăși. Acea rană s-a deschis din nou și ai resimțit durerea fizică, de parcă tocmai atunci te-ai fi lovit prima dată.

Rănile emoționale sunt asemănătoare. Ele se formează pentru că ai avut parte de o experiență dureroasă care te-a afectat la nivel afectiv și psihic. La suprafață, poate că nu se vede nimic, ca în cazul unei pojghițe ce acoperă rana, dar acest tip de rană are efecte de durată, efecte în profunzime. De-a lungul vieții noastre, aceste răni emoționale, la fel ca cele fizice, sunt atinse și lovite și se redeschid.

Nu poți să-ți ignora trecutul

Cu toate acestea, spre deosebire de rănile fizice, unde corpul se vindecă de unul singur, lezările afective care rămân netratate nu se vindecă de unele singure. Îmi pare rău să spun asta, dar, de unul singur, timpul nu vindecă toate rănile. Pe unele le va face să fie mai ușoare și mai mici, dar suferința emoțională adâncă cere atenție din partea ta, necesită prezența ta, sentimentele tale și mobilizarea energiei tale. Însă, chiar și atunci, rănile afective vor avea în continuare nevoie de grija ta. Rănile nu dispar, doar se micșorează.

Citește continuarea articolului în ediția de iunie 2023 a revistei Psychologies sau abonează-te și profită de ofertele speciale!