7 lucruri surprinzătoare despre vise

7 lucruri surprinzătoare despre vise, pe care le afli din cartea De ce visăm a specialistului în neuroștiințe Rahul Jandial

Renumit neurochirug american, Rahul Jandial este unul dintre cei mai populari cercetători în domeniul neuroștiințelor, care reușește să dezvăluie misterele creierului pe înțelesul nespecialiștilor. Autor de besellere traduse în mai mult de 30 de țări, „doctor McDreamy” – cum l-a numit televiziunea ABC – este călăuza cititorilor într-o fascinantă călătorie în lumea viselor, în ultima carte pe care o semnează.

Lansată de Lifestyle Publishing, parte a Grupului Editorial Trei, De ce visăm. Ce dezvăluie creierul adormit despre viața noastră aievea introduce cititorii în misterele minții visătoare, dezvăluind o parte dintre acestea. De ce visăm? Cum visăm? Ce spun visele despre noi înșine, despre starea de sănătate și cum pot să deschidă porțile autocunoașterii sunt doar câteva dintre temele dezvoltate de Rahul Jandial în cartea sa. Părinții vor afla de ce au coșmaruri copiii și la ce vârstă se rărește incidența lor, dar și că astăzi, spre deosebire de secolul trecut, visăm în culori. Visele, „doza noastră nocturnă de miracol”, pot fi utilizate în folosul nostru. Ne ajută să ne înțelegem și să ne depășim traumele și să avem o viață mai bogată și profundă în stare de trezie. Iată doar 7 lucruri surprinzătoare despre vise, desprinse din cartea De ce visăm a specialistului în neuroștiințe Rahul Jandial.

Omul modern visează aproape la fel ca cel din Antichitate!

În ciuda schimbărilor semnificative ale modul de trai al oamenilor, conținutul viselor s-a modificat foarte puțin de-a lungul timpului. Prin ceea ce visează, omul de azi din societatea digitalizată nu se deosebește cu mult de cel din „Egiptul faraonilor sau Roma lui Cezar”, observă specialistul în neuroștiințe Rahul Jandial. Cu mai mult de de 1.800 de ani în urmă, chinezii visau că zboară sau se trezeau speriați din cauza senzației de cădere de la înălțime. Studii despre conținutul viselor arată că, indiferent de zona geografică, în cele mai frecvente vise oamenii sunt:

• urmăriți sau atacați;
• cad în gol;
• ajung prea târziu undeva (pierd trenul, de exemplu);
• dau un examen sau sunt la școală;
• au experiențe sexuale.

Cu toate acestea, semnificațiile viselor sunt extrem de personale este de părere medicul american.

Copiii au mai multe coșmaruri decât adulții

În medie, copiii au coșmaruri de cinci ori mai des decât adulții. Cel mai frecvent, visează că sunt fugăriți, cad sau se află în prezența unei creaturi malefice. Copii crescuți cu dragoste, educați și protejați visează totuși monștri, demoni și alte ființe supranaturale. Iar teroare este amplificată de faptul că cei mici nu fac diferența între vis și realitate. „Expresia nu a fost decât un vis nu înseamnă nimic pentru un copil de cinci ani” – observă neurochirurgul Rahul Jandial. Coșmarurile încetează în jurul vârstei de 10 ani, iar fetele au mai multe vise de acest gen decât băieții.

Coșmarurile sunt necesare!

Coșmarurile sunt universale și au făcut parte întotdeauna din condiția umană. Mai mult, știința susține chiar ideea utilității lor, iar autorul cărții De ce visăm afirmă că sunt necesare pentru dezvoltarea personalității și a coștiinței de sine. „Niciun fel de vise nu contribuie la consolidarea sentimentului de sine mai mult decât coșmarurile. Într-un coșmar, sinele este de regulă atacat sau se confruntă cu un alt tip de amenințare existențială. Un coșmar este în esență o bătălie între sine și altcineva. Este o cale solidă de a insufla unui copil ideea că este o ființă de sine stătătoare, cu o voință proprie și cu un loc al său în lume”, spune Rahul Jandial.

De ce visăm?

Cercetătorul în domeniul neuroștiințelor afirmă că visele se nasc din activitatea electrică a creierului. Materia cenușie este la fel de activă în somn ca și în stare de veghe, iar uneori chiar mai activă! Mai mult, studiile concluzionează că, atunci când visăm, anumite regiuni ale creierului consumă o cantitate de energie care o depășește pe cea consumată în stare de veghe (în special în centrii vizual și emoțional). „În vreme ce creierul treaz poate, de regulă, să sporească sau să reducă activitatea metabolică din sistemul emoțional, limbic, al creierului cu 3 sau 4%, creierul visător poate s-o amplifice cu un uimitor procent de 15%. Aceasta înseamnă că visele pot să atingă o intensitate emoțională care nu este biologic posibilă în starea de trezie. În mod fundamental, nu suntem niciodată mai vii decât atunci când visăm”, afirmă Rahul Jandial.

 Semitrezia: poarta către creativitate

Starea de semitrezie pe care oamenii o au când sunt pe punctul de a adormi este considerată de specialiști o modalitate fantastică de accesare a resurselor de creativitate. În semitrezie, suntem conștienți și, totodată, gânduri și imagini trec prin minte la întâmplare, exact ca într-un vis. Salvador Dalí era conștient de bogăția de creativitate existentă la intersecția lumii reale cu cea onirică și își crease o strategie ca să se folosească de ea. „Dalí stătea pe un scaun, ținând o cheie mare între degetul mare și arătător, deasupra unei farfurii aflate pe podea. Când ațipea, scăpa cheia pe farfurie, iar zgomotul produs de aceasta îl trezea. Făcea chiar atunci o schiță a viziunii halucinatorii care îi apărea în momentul în care adormea. El numea această stare secretul somnului în timp ce ești treaz și o folosea ca pe o sursă de in  spirație pentru arta sa”.

Publicitatea se infiltrează pe tărâmul viselor!

În cartea De ce visăm, specialistul american în neuroștiințe vorbește despre „viitorul perfid al publicității care țintește visele”, mai concret, despre „ultimul mare peisaj virgin pentru comercializarea produselor”: visele oamenilor.

O particularitate a visării este că, în acele momente, creierul rațional e deconectat. Aceasta înseamnă că oamenii sunt mai vulnerabili la mesaje țintite. Cazul prezentat mai jos este grăitor din acest punct de vedere.

Un vicepreședinte al Molson Coors Beverage, specialist în marketing, a avut în 2021 următoarea idee. Cum compania americană nu putea să facă reclamă la bere înaintea Super Bowl, pentru că liga avea contract de exclusivitate cu o companie concurentă, și-a propus să se infiltreze în visele consumatorilor. Lucrul este posibil, mai ales cu colaborarea subiecților. Molson Coors a produs o reclamă de 90 de secunde foarte puternică vizual și a numit‑o „Reclama marelui meci din visurile tale”. Compania le‑a sugerat privitorilor – răsplătiți cu reduceri de prețuri pentru colaborare – să se uite la videoclip de câteva ori înainte de culcare și să lase să ruleze coloana sonoră când dorm. Experimentul a avut un succes enorm: a avut 1,4 miliarde de vizualizări, iar vânzările de bere au înregistrat o creștere cu 8%.