Denisa Comanescu il prefera pe Mihail Bulgakov
„Cunosti Tverskaia… Pe strada asta circula mii de oameni, dar te asigur ca ea ma vazuse doar pe mine si ma invaluia intr-o privire ingrijorata, mai mult decat ingrijorata: inecata in durere.“
Pe aceasta strada din Moscova, Maestrul o intalneste prima data pe Margareta, indragostindu-se pe loc de ea. Nu am fost la Moscova, dar, daca as ajunge, as face-o pentru a urma traseele intortocheate ale personajelor din romanul Maestrul si Margareta al lui Mihail Bulgakov.
Am citit romanul in studentie, in anii ’70, in traducerea Nataliei Radovici. M-am indragostit, si eu, dintr-o data de Margareta cand i-a soptit Maestrului: „Iti plac florile mele?“, am fost obsedata de galbenul cameliilor ei „oribile si rau-prevestitoare“ – culoarea dominanta a intregului parcurs narativ, am intrat in sarabanda de demoni si vrajitoare a Diavolului de sub chipul iluzionistului Woland, alaturi de Koroviev si de motanul Behemoth.
L-am urat pe Pontius Pilatus din romanul pe care-l scrie Maestrul in acest roman, dar, mai cu seama, m-a intarit suferinta si sacrificiul Maestrului si Margaretei – traitori, asemenea lui Bulgakov insusi, intr-o lume a anilor ’30 tot atat de degradata ca si aceea in care existam eu.
Atunci nu imi puteam imagina ca voi edita, dupa aproape patruzeci de ani, la finele lui 2007, o noua traducere a romanului. E o traducere proaspata, fluida, exacta si poarta semnatura lui Ion Covaci.
Denisa Comanescu
 |
de citit: Maestrul si Margareta Mihail Bulgakov Humanitas, 2007 Scris si rescris intre 1928 si 1940, cand, pe patul de moarte, Mihail Bulgakov (1891-1940) ii dicta sotiei sale, Elena Sergheevna, ultimele corecturi, Maestrul si Margareta este o opera complexa, cu multiple niveluri de semnificatii, in care secventele autobiografice marcate de teroarea comunista se intretes cu satira, cu alegoria religioasa si cu fantasticul negru. |
