Dulcea poveste a tristului elefant
Rudolf (Roro), un patiser de geniu atins de un morb misterios, mosteneste patima devoratoare a mamei sale, indragostita de elefanti, si stigmatul unui straniu alchimist caruia ii refuza pactul vesniciei, alegind sa fie stapinul unui imperiu al minunilor de o clipa, nascute sub focul cuptoarelor. Descendent al unei vechi familii de cneji din Transilvania, nascut in Bretania, Roro va calatori intii spre rasarit, spre Viena, pe urmele elefantului visat de mama sa.
Dulcea poveste a tristului elefant este un amplu si captivant Bildungsroman cu trama de poveste, scris in maniera estetizanta, si totodata o parabola ce trimite la o reflectie asupra alteritatii ori asupra magnetismului pe care il exercita diferitul, insolitul, exoticul.
Rudolf (Roro), un patiser de geniu atins de un morb misterios, mosteneste patima devoratoare a mamei sale, indragostita de elefanti, si stigmatul unui straniu alchimist caruia ii refuza pactul vesniciei, alegind sa fie stapinul unui imperiu al minunilor de o clipa, nascute sub focul cuptoarelor.
Descendent al unei vechi familii de cneji din Transilvania, nascut in Bretania, Roro va calatori intii spre rasarit, spre Viena, pe urmele elefantului visat de mama sa. Faima lui de patiser-vrajitor il aduce la curtea lui Maximilian al II-lea, unde o va cunoaste pe principesa Anna de Habsburg, de care il va lega pina la sfirsit tensiunea unei pasiuni interzise. Calatoria acestui geniu cu trup monstruos spre vest se va sfirsi pe coastele portugheze cotropite de armatele spaniole, unde se va implini si scrierea cifrata a destinului sau.
«Europa secolului al XVI-lea, spunea Ernst Robert Curtius, respira pe axa Viena-Madrid. Romanciera numeste, cu eruditie, dar si cu umor, „limita”/„limitele”: ele ar fi Ardealul si Portugalia, Viena, Praga, Venetia, dar si calatoriile prin spatiile magice ale oraselor „centrale”, prielnice intilnirilor cu Mefisto. Cu personajele extraordinare ale acestui timp — un timp al creatiei si al iubirii. Si, daca suntem intr-o lume a fericitelor vecinatati, sa numim si romanul lui José Saramago, Calatoria elefantului.»
Cornel Ungureanu
«Diana Adamek stapineste vocile naratiunii cu o fascinatie unica si cu totul inedita in proza romana contemporana. Alunecind repede in paginile acestui roman, veti fi condusi fara zabava, dincolo de rafinamentul stilistic exceptional, catre revelatia pe care o traieste insusi protagonistul: intotdeauna ajungem in locul in care suntem asteptati.»
Ovidiu Mircean
Diana Adamek s-a nascut la Baia Mare, pe 26 aprilie 1957.
– Este absolventa a Facultatii de Litere a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca si, in prezent, conferentiar la Catedra de Literatura Comparata a aceleiasi facultati.
– A debutat in anul 1995 cu volumul de eseuri Trupul neindoielnic (Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj-Napoca).
– Urmeaza volumele: Ochiul de linx. Barocul si revenirile sale, 1997 (editia a II-a, 2004), Castelul lui Don Quijote, 2002, Transilvania si verile cu polen. Clujul literar in anii ’90, 2002 (Premiul pentru Istorie si Critica literara al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj-Napoca), Pata Tata. Sah, 2004 (editia a II-a, 2010), Eseuri creole, 2005 (Premiul pentru Eseu al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj-Napoca), Vasco da Gama navigheaza, 2007 (Vasco da Gama navega, trad. in limba portugheza de Tanty Ungureanu, Tartaruga Editora, Chaves, 2009), Melancolii portugheze, 2007 (Melancolias portuguesas, trad. in limba portugheza de Tanty Ungureanu, Tartaruga Editora, Chaves, 2010), Padurea matusii Clematis, 2009.
– A coordonat volumele: Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu, 1991, Mediterana, Limes, 2006.
Citeste aici un fragment din roman!
Citeste Un lung sir de elefanti – o confesiune a autoarei.
