Elena Vladareanu: Poezia scapa de obsesia comercialului
Poezia tanara e agresiva, realista si rebela. Elena Vladareanu scrie in acest spirit si are parte de sustinerea grafica a lui Dan Perjovschi.
De ce scriu poezie?
Poezia scapa de obsesia comercialului. Iar asta nu este o situatie care sa se schimbe de la o zi la alta. Si, sincer, nici nu mi-as dori sa se schimbe. Iata de ce. Cand scrii poezie, nu te gandesti la ce drepturi de autor o sa primesti, la cat o sa vinzi, la cati editori straini se vor bate pe tine. Nici macar la cat o sa castigi din lecturi publice nu poti sa te gandesti. Esti doar tu cu ce ai de spus. Esti tu cu tehnicile tale, cu modurile de abordare, cu limbajul tau.
In ultimii ani, am inceput sa scriu si proza. Nu stiu daca voi publica vreodata pentru ca nu stiu daca voi termina vreodata. Cand scriu proza, nu ma simt suficient de libera. In poezie poti sa experimentezi. In plus, pentru mine, poezia este cea mai in masura sa faca legatura cu alte arte care ma intereseaza si care ma inspira: arta vizuala, fi lmul si dansul contemporan. In plus, eu iti pot spune in doua randuri ceea ce altii vor transmite in 400 de pagini.
Vreau atitudine
Citite, textele mele pot parea foarte orale. Foarte negandite. Spuse dintr-o data. De fapt, niciun cuvant nu este pus intamplator acolo unde este pus. Ma motiveaza sa inchei ceea ce am de spus. O carte de poezie se construieste, din punctul meu de vedere, aproape ca un roman. Si o carte de poezie trebuie sa aiba inceput si final, sa aiba cresteri si descresteri de ritm, sa aiba o minte ordonatoare. Nu imi plac cartile fara atitudine, asa cum nu imi plac cartile culegeri de texte. Pot fi texte foarte bune, dar carora sa le lipseasca exact mintea ordonatoare, care sa genereze superglue-ul dintre ele.
Nu am niste teme care sa ma preocupe tot timpul. De exemplu, pentru volumul asta m-a interesat cum spatiul imi este invadat de tot ce inseamna discurs public. De aceea am si folosit foarte multe texte „gasite“, deci mai putin personale. Volumul urmator, in schimb, pentru care am deja un titlu, va fi mult mai personal, dar si mult mai impropriu cu ideea de poezie, pentru ca va arata, pe alocuri, ca un graphic novel, va avea si imagine. Ma rog, e in constructie, nu stiu cat voi mai pastra din aceste idei.
