Naluciri
Cum supravietuieste iubirea odata ce primele naluciri de Alzheimer tulbura realitatea? Dragostea este o functie a luciditatii sau a orbirii? Un splendid roman al unuia dintre cei mai buni scriitori olandezi.
Cum supravietuieste iubirea odata ce primele naluciri de Alzheimer tulbura realitatea? Dragostea este o functie a luciditatii sau a orbirii? Un splendid roman al unuia dintre cei mai buni scriitori olandezi.
Maarten Klein, un olandez trecut de saptezeci de ani, emigrat dupa al Doilea Razboi Mondial in America impreuna cu sotia sa, traieste in lumea sigura a rutinei zilnice. Primele „naluciri” – semne ale indepartarii de sine – il iau prin surprindere: Maarten are senzatia ca se pierde, nu mai deosebeste prezentul de trecut, isi confunda sotia cu propria mama, iar cuvintele nu-l mai asculta.
Romanul Naluciri e mai mult decat o descriere minutioasa a lumii vazute prin ochii unui bolnav de Alzheimer: e o poveste de dragoste ce-si refuza cu obstinatie ultima clipa.
Observatia criticului: Ferestrele caselor olandezilor au rareori perdele. Si totusi, personajul se zareste pe dupa o perdea. Problema este insa fereastra lui interioara, tot mai opaca.
