Nuvele, volumele 1 si 2
„Voi stiti ca aveti sa muriti, c-aveti sa va rupeti mainile si picioarele, ca niciunul n-o sa va mai intoarceti asa cum sunteti, daca v-oti mai intoarce. Voi stiti c-o sa muriti tot in noroiul santurilor, pe glodurile santurilor, pe glodurile transeelor, in calduri de cuptor si-n frig, de-o sa crape bolovanii sub voi…”
„Voi stiti ca aveti sa muriti, c-aveti sa va rupeti mainile si picioarele, ca niciunul n-o sa va mai intoarceti asa cum sunteti, daca v-oti mai intoarce. Voi stiti c-o sa muriti tot in noroiul santurilor, pe glodurile santurilor, pe glodurile transeelor, in calduri de cuptor si-n frig, de-o sa crape bolovanii sub voi…”
Gib. Mihaescu – Nuvele, volumul 1
„Maestru al nuvelei“ (Serban Cioculescu), unul dintre „cei mai mari nuvelisti ai scrisului romanesc de dupa razboi“ (Al. A. Philippide), Gib Mihaescu stapaneste o complexa recuzita de introspectie psihologica a personajelor, de nuantare a trairilor lor sufletesti, a bogatiei de sentimente, de obsesii erotice, un zbucium permanent, dezvaluit prin tehnici narative dintre cele mai variate si inedite.
Gib. Mihaescu – Nuvele, volumul 2
„Voi stiti ca aveti sa muriti, c-aveti sa va rupeti mainile si picioarele, ca niciunul n-o sa va mai intoarceti asa cum sunteti, daca v-oti mai intoarce. Voi stiti c-o sa muriti tot in noroiul santurilor, pe glodurile santurilor, pe glodurile transeelor, in calduri de cuptor si-n frig, de-o sa crape bolovanii sub voi. Voi stiti ca n-oti mai cunoaste mancare, somn bun, bautura, femeie… Poate ani de-a randul… Si totusi mergeti inainte, nu vreti sa stiti de nimic.“ – iata sintetizat, chiar de scriitor, mesajul nuvelisticii de razboi a lui Gib Mihaescu.