Pe mana femeilor – Fragment din roman

Capota IV

Lumina e dusa cu capul

„Mirosul de Telina ma urmareste de luni de zile; totul are gust si miros de Telina. Seara, cand imi scot camasa, ea miroase a Telina. Ce poate fi asta ? Castitatea mea, celibatul meu ?”
(August Strindberg, „Jurnal ocult”)

daca Seralompu vede petele alea de pe tavan, sigur ma da afara. In fiecare zi, pana noaptea, vopsesc si vopsesc. Sunt la a saptea mana si camera aduce a cort de camuflaj. Trebuia sa spal peretii inainte, da’ mi-era o lene cumplita.

aiurea! Nu sunt o tipa lenesa. Am ochi verzi parul gras si-mi plac tipii cu mustata pe oala. Asta e singurul criteriu ? Ei na ! O mustata pe oala povesteste despre barbatie bani bunatate bun-simt. Cata lume mai are curajul unei mustate pe oala in ziua de azi ? Din alea in furculita mai gasesti la artisti regizori pescari de guvizi si instalatorii care ti o zic pe sleau : vrei treaba tiganeasca sau romaneasca? Mie sa-mi zici de la bun inceput, sa n-avem vorbe! Chestia pe oala e rara. Dupa ce tiganii caldarari au fost absorbiti in politie si apoi acuzati de coruptie beliti castrati si dati la catele, mustata pe oala a fost asumata de oamenii cu greutate de barbatii cu coaie. Astora nu le pasa de ce zicea lumea din jurul lor – scuipau pe tot ce nu tinea de familie si onoare. O vreme s a auzit ca toti ar fi provenit din neamul lui Abiluta de la Radauti, apoi nu s-a mai auzit nimic.
stii
cand te-ai luat de zugraveala si in fata blocului sunt 45 de grade si pe tine curg suvoaie care pateaza mocheta gandurile o iau razna. Dar asa o razna, ca uneori ma blochez cu pensula-n mana deasupra capului si tip si tip… soneria tipa si ea. Atunci ma duc spasita sa deschid – bunaziua, scuzati deranjul, sunt de la asociatia copilu’ nimanui si indraznesc sa va solicit un miniajutor pentru casele de copii din sector. Uitati poze cu adapostul, tabelul de donatii si chitanta pe care o veti primi. Ma cam codesc : varul m-a costat o groaza. La capatul coridorului apar tiganii cu co¬voare maronii pe umar. De astia nu mai scapi! Ma execut cu 10 roni.

inapoi in casa. Vad petele de pe tavan. Da, e clar! Sera¬lompu o sa ma dea afara. Ce o sa ma fac atunci? Pai as putea sa devin tirista si sa ma mut la periferie, cu vreo alte 15 tiriste intr-o camera muceda. Nu e usor, desi, cu pletele mele negre si cu ochii mei verzi, as putea scoate vreo 30 de coco pe noapte. S atunci? Care-i problema? Hm! N-am nimic impotriva sa mi-o trag cu un card de masculi, daca toti astia ar fi intruchiparea barbatului ideal. Trebuie sa vars cand ma imaginez penetrata de slinosi cu axilele putind cu maselele duhnind cu chilotii colcaind. Adesea ma uit la un tip misto pe strada si mi spun ca deja camasa aia sta de doua ore pe el, ca a plecat la serviciu de dimineata in aceiasi chiloti. Imi dau seama ca nu ne suportam decat transpiratia proprie. Alteritatea e o utopie crestina. Mereu m am intrebat cum de aia din filme sar direct in toale dupa un sex vartos sau cum isi schimba hainele asa de usor intre ei. Fetele mai practica chestia asta. Si colegele mele de gimnaziu isi schim¬bau intre ele pana si chilotii. Brrr ! Mai stiu eu doua surori – Cornelia si Varana – care de mici stateau impreuna pe buda, ca siamezele, si povesteau. Asa au ramas pana la 25 de ani – cand se intalneau, se cacau si se pisau impreuna, asa, sa mai schimbe si ele o vorba… partomanele!

ce as mai putea face? M-as putea instala sub un pod, printre boschetari. Acolo as trage non stop dintr o punga de aurolac ca sa uit de petele lumii. Si iar ajung la jeg la duhoare. Plus ca ti se face ca naiba si tenul. Nu oricine are vocatia mizeriei, de asta trebuie ea respectata! Nu oricine poate cersi, de asta nu ma pot abtine sa le dau obolul meu. Vocatia umilintei si a mizeriei o au numai sfintii si nesimtitii. La primii te inchini, te rogi, de ceilalti scapi cu o moneda, un surub. In Forsyte Saga, un mahar era mandru de nepotelul sau care miluise un cersetor cu o piulita – de mic are sange de capitalist ! Besinosii sunt de ambele parti ale barierei.

acuma pun o masuta pe un taburet si ma cocot cu peria aia lunga de vopsit caloriferu’n mana. O sa-mi rup gatu’. Da’, dar va fi la datorie ! Sudoarea curge pe mine ca in transee. O broboana ramane agatata de sfarcul stang. Mi se face sete de sex. In clasa a douaspea ma intorceam de la o pantarola cu un colegut. Ma placea, simteam ca vibreaza langa mine. Orasul – pustiu bezna. Un cherchelit ii striga : fute-o, ba! Normal ca gandul i-ar fi suras amicului. Onoa¬rea de barbatus il facu insa sa se ratoiasca la betiv. Ce vrei, ba, muistule ! urla ala. Colegul sare si el : daca ti fut doua acuma! L-am tras eu inapoi. M-a condus pana la bloc. Insa prea a ramas cavaler pana la sfarsit. Nici macar nu a avut curajul sa ma sarute. L-am atacat eu. Cand sa-i strecor limba in gura, harsst ! si-a inclestat dintii. Si asta desi ma placea. Cred ca a regretat toata viata…

ma dau jos incantata. Cu pensula e mult mai bine. Cobor sa-mi iau un pepene. Il car acasa ca pe un al treilea san. Ajung, gafai, sudoare. Vopseaua s-a uscat si s-a strans in forma unui arc sau a unei mustate pe oala. Semn! Limba arcului ori sageata de sub mustata unde e?
pe mocheta au inflorit stalagmite.

Fragment din romanul

Citeste Buricomania – o confesiune a autorului.

Vrei cartea? Comanda aici.