Romanul dintre doua betii

O poveste despre doua iubiri intre doua betii, ce se desfasoara pe durata unui an in orasul Victoria Elvetiei, avandu-i in „distributie” pe profesorul Sandu si ingerul Vasilica, tiganca Silistra si Schije, un picaro uns cu toate alifiile…
O poveste despre doua iubiri intre doua betii, ce se desfasoara pe durata unui an in orasul Victoria Elvetiei, avandu-i in „distributie” pe profesorul Sandu si ingerul Vasilica, tiganca Silistra si Schije, un picaro uns cu toate alifiile – iata „ingredientele” operei, condimentate de taraitul magic al telefoanelor publice aflate in custodia Silistrei, o disparitie misterioasa si o scrisoare-epilog revelatoare.

Desi nu-si face niciun moment simtita prezenta, naratorul ne antreneaza, treptat si ireversibil, in viata oamenilor si a locurilor, intr-un joc sinuos pe care il savuram fila cu fila si betie dupa betie.

Firul narativ jucaus, tonul relaxat si potentialul perpetuu de a ne surprinde cauta „o minte deschisa catre nou si asocieri inedite, un om cu umor si cu un anumit gust al grotescului utilizat sub forma de condiment.

[…] Cititorul meu poate gusta cu usurinta putin absurd si multa ironie.”, afirma Anghene. Detaliile semnificative abunda, enigmele ne solicita vigilenta si, odata „consumate” cele doua betii, deslusim marea intrebare pe care autorul, din spatele cortinei, o adreseaza omenirii: „Unde va grabiti?”.

„Cred ca Romanul dintre doua betii constituie solutia optima pentru cititorii care nu cauta evadari bruste si puternic ancorate in realitatea metamfetaminica a consumului de droguri, dublat de orgii sexuale, ci calatorii degajate in lumi care o contempla pasnic pe cea de care vrem sa uitam atunci cand citim”, declara scriitorul.

Reporter la Radio Romania Actualitati, Serban Constantin Anghene si-a facut debutul literar in revista Luceafarul, in 2004, cu povestirea Epilog si a castigat concursul de eseuri al clubului Kiwanis in 2005. Acum, in Romanul dintre doua betii, aflat la debutul editorial, tanarul scriitor abordeaza, in premiera, proza lunga.

„Tanar, inteligent, simtul umorului… Asa s-ar putea prezenta intr-un anunt la mica publicitate Serban Constantin Anghene fara sa insele cititorii. Natura lui de prozator se asaza cel mai bine pe textul scurt, secventa, flash, scheci, clip. Anghene insa, bantuit de fantoma lui Tolstoievski, se arunca cu capul inainte in roman si ne trage si pe noi dupa el in aceasta magma uneori rece, alteori clocotinda care duce cu ea copaci, oameni, strazi si imagini. Desi scris intre doua betii, romanul sau este cat se poate de lucid.” Cristian Tudor Popescu.