Sase feluri de a muri
Istoricul Marius Oprea revine cu un volum la limita dintre fictiune si istorie. Autorul porneste de la sase istorii din comunism, atestate de documente, care au in comun moartea. Sase istorii cu acelasi final tragic, in care personajele intra in legatura cu scriitorul, i se confeseaza. Marius Oprea prezinta evenimentele si-i descopera in arhive pe actorii acestora, iar apoi le creioneaza un întreg destin.
Istoricul Marius Oprea revine cu un volum la limita dintre fictiune si istorie. Autorul porneste de la sase istorii din comunism, atestate de documente, care au in comun moartea. Sase istorii cu acelasi final tragic, in care personajele intra in legatura cu scriitorul, i se confeseaza. Marius Oprea prezinta evenimentele si-i descopera in arhive pe actorii acestora, iar apoi le creioneaza un întreg destin.
Sase feluri de a muri e o carte care capteaza emotia cititorilor, desi autorul se bazeaza, asa cum observa si prefatatoarea volumului, Zoe Petre, pe „nesfirsita banalitate a oceanului de procese-verbale”. Represiunea comunista este infatisata in dimensiunea sa cea mai profunda, dincolo de statisticile reci pe care le citeaza de obicei istoricii.
Moartea, traductibila la scara istoriei in termeni stiintifici sau juridici, devine ea insasi personaj, iar Marius Oprea a preferat sa imbine „ceea ce am gasit ca istoric cu ceea ce am imaginat ca scriitor, sa o descifrez”.
Totodata, cartea descrie lupta inversunata a Securitatii in anihilarea manifestarilor libertatii de opinie in perioada comunista.
Autorul isi depaseste rolul de simplu evocator al unor intimplari mai mult sau mai putin indepartate si devine contemporan cu eroii sai:
• Mugur Calinescu, tinarul care a „minjit” cu creta alba peretii Casei de Cultura a Sindicatelor din Botosani cu lozinci anticomuniste;
• cei cinci „spioni” fara voie capturati in munti de Securitate si apoi executati;
• Vasile Cristurean, cel care si-a semnat condamnarea la moarte pentru ca a oferit adapost unui tinar „dezertor”;
• Pavel Aranici, fost magazioner la Uzina de Cabluri si Radiatoare din Brasov, devenit colonel de Securitate in urma concursului de imprejurari oferit de activitatea sa de prapaganda si informare, sprijinit de mama sa, bucatareasa Iuliana;
• Silviu Craciunas, care a jucat un rol dublu: fortat de Securitate sa colaboreze, i s-a vindut acesteia, oferind informatii referitoare la diaspora romaneasca – organiza plecari ilegale in afara tarii, fiind apropiat marilor dizidenti din acea vreme;
• Alexandru Nicolski, fost spion al URSS trimis in Romania anilor ’40 pentru culegerea de informatii pentru NKVD – este prins de granicerii romani si arestat pentru spionaj.
Autorul da cuvintul, in finalul cartii, personajelor sale: „Am avut cea mai cruda moarte: cea despre care nu s-a putut vorbi, despre care se stie doar cite ceva si restul traieste in imaginatie. Adeverinte, formulare, adrese, tipizate. Toate stampilate. Cum va spuneam, Haina Mortii”.
Marius Oprea este presedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania si fost consilier al primului-ministru pe probleme de securitate nationala.
De acelasi autor, la Editura Polirom au aparut:
- Banalitatea raului. O istorie a Securitatii in documente. 1949-1989 (2002, premiata de Asociatia Editorilor din Romania pentru cea mai buna carte de istorie a anului);
- Ziua care nu se uita. 15 noiembrie 1987, Brasov (in colaborare cu Stejarel Olaru, 2002);
- Securistii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca politie politica. Studiu de caz: arhiva Comitetului Municipal de Partid Brasov (coordonator, 2002);
- Chipul mortii: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului (2006);
- Bastionul cruzimii: o istorie a Securitatii (1948-1964) (2008).
La Editura Cartea Romaneasca a publicat in 2008 volumul de versuri America! America!, nominalizat la Premiile revistei Observator Cultural.
