Simon Sebag Montefiore, „Lumea: O istorie de familie”, la Editura Trei

Cum l-a șocat Vlad Țepeș pe Mahomed al II-lea și cum l-a influențat pe Ivan cel Groaznic, descrie Simon Sebag Montefiore în „Lumea: O istorie de familie” 

• Pe 5 și 6 decembrie, istoricul britanic se va afla la București, la invitația Editurii Trei, pentru a lansa acest volum unic al istoriei omenirii privite din perspectiva relațiilor de familie.

Cartea-eveniment Lumea. O istorie de familie, publicată în limba română la Editura Trei, în colecția Istorie, se va lansa la începutul lunii decembrie în prezența celebrul istoric britanic, om de televiziune, analist și autor de succes, Simon Sebag Montefiore. Acesta se va întâlni cu cititorii săi la Librăria Humanitas Cișmigiu (5 decembrie, ora 19:00) într-un dialog cu jurnalistul Cristian Leonte și la Târgul de carte Gaudeamus (6 decembrie, ora 12:00) pentru o sesiune de autografe.

Lumea. O istorie de familie cuprinde în această amplă lucrare istoria omenirii de la începuturi până în zilele noastre, relatată prin ceea ce toți oamenii au în comun: familia. Din această perspectivă unică și originală nu lipsesc nici istoria României și referințele intersectării acesteia cu marile puteri în curs de ascensiune și expansiune, fie că este vorba despre conflictele teritoriale încă de la primele războaie daco-romane, trecând prin epoca medievală și până la evenimentele care au cuprins perioada celor Două Războaie Mondiale, perioada comunistă și cea post-decembristă.

Una dintre figurile conducătorilor români, căreia autorul i-a dedicat o serie de consemnări în cadrul istoriei lumii, este chiar Vlad Țepeș. Cu precădere, el menționează și acțiunile sale care l-au făcut cunoscut atât printre țari, cât și printre sultani, respectiv Ivan cel Groaznic și Mahomed al II-lea (Fatih Sultan Mehmed).

Însă prima întâlnire a sultanului cu un voievod român nu a fost cea cu Vlad Țepeș, ci cu fratele acestuia, în cu totul alt context. Iar pe natura acestei relații, Mahomed se baza în războiul de cucerire a teritoriilor Țării Românești. „Mahomed al II-lea a fost un vizionar cosmopolit, educat de profesori turci și italieni, care vorbea mai multe limbi și scria poezii în turcă și în persană. El a crescut înconjurat de prinți creștini mărunți, dintre care s-a remarcat Radu cel Frumos, unul dintre frații Drăculea. Au devenit iubiți”,  notează Montefiore. Susținut de Radu cel Frumos, Mahomed l-a atacat pe fratele sfidător al prințului, Vlad, care-i ura pe otomani. Și care, pentru a compensa slabele resurse în fața armatei otomane, a apelat la „tactici îndrăznețe și la o cruzime nemaiîntâlnită”, astfel că trimișii sultanului au fost uciși bătându-li-se cuie în turbane. În perioada dintre invaziile otomane și în timpul celor trei domnii ale sale, Vlad și-a epurat dușmanii, sași și turci, cărora le erau introduse țepe în anus, în păduri de țepușe — „o practică ce l-a șocat și pe sultan și din cauza căreia Vlad a fost supranumit Țepeș, sursă de inspirație pentru Dracula — înainte să fie alungat și înlocuit de Radu cel Frumos. După ce Vlad Țepeș a murit, Radu și dinastia Drăculeștilor au domnit ca vasali otomani. Timp de 250 de ani, sultanii au numit prinți greci de încredere, unii descendenți ai împăraților bizantini, din districtul fanariot al Constantinopolului, pentru a conduce Moldova și Țara Românească, care ulterior s-au unit pentru a forma România”.

Simon Sebag Montefiore amintește de faima lui Vlad Țpeș și în contextul în care practica voievodului român a fost preluată de Ivan care, în 1547, a fost încoronat în Catedrala Adormirii autocrat al tuturor Rusiilor — și pentru prima dată — țar și a rămas cunoscut sub numele de Ivan cel Groaznic, din cauza sadismului său. De îndată ce a preluat puterea, el a folosit aceeași metodă pentru a-i „executa pe unii dintre prieteni, trăgându-i în ţeapă. Auzise de cruzimile lui Vlad Țepeș și de ale remarcabilului propriu bunic, Ivan, cu care semăna foarte mult”. Aceeași metodă de anihilare a folosit-o și la scurt timp după încoronarea sa, când mare parte din Moscova a fost distrusă de un incendiu în urma căruia au murit mii de locuitori. Ivan a fost scos urgent din oraș, iar o mulțime, influențată de isteria ce cuprinsese populația și de conspirația de la curte, a cerut viața bunicii lui din familia Glinski, pe care o acuzau de vrăjitorie și de faptul că pusese mai multe incendii. „Ivan a refuzat să-și predea bunica; apoi, după ce și-a adunat oamenii, a capturat și a tras în țeapă capii răzvrătiților”, menționează istoricul britanic în Lumea. O istorie de familie.

Din celebrul volum nu sunt omise nici mențiuni despre regele Carol al II-lea și regele Mihai sau despre Gheorghe Gheorghiu-Dej și evenimentele zilei în care acesta a proclamat România „republica populară“. Prezente sunt și cele în care soții Ceaușescu și-au găsit sfârșitul, pe fondul Revoluției din 1989. Cum descrie Montefiore perioada de atunci, cititorii vor afla din Lumea sau chiar de la autor, pe 5 și 6 decembrie. Sosirea scriitorului la București, odată cu lansarea cărții, reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente ale finalului de an, pe fondul unor noi schimbări marcate de alegeri.

Numită „Una dintre cele mai bune cărți ale anului” de către publicațiile The New Yorker și The Economist și „Cea mai bună carte de istorie a anului”, de către The Times (UK) și Smithsonian Magazine, Lumea: O istorie de familie le mai aduce un aspect autentic cititorilor, fie pasionați de istorie, fie de o lectură care să îi țină cu sufletul la gură: o scriitură aparte, vie și antrenantă, care transformă informațiile istorice într-un adevărat film de acțiune.

 Simon Sebag Montefiore a studiat istoria la Universitatea Cambridge, unde a primit titlul de doctor și este Fellow al Royal Society of Literature din Marea Britanie. Cărțile sale au fost traduse în peste 48 de limbi și recompensate cu multe premii. De același autor, la Editura Trei au apărut și: Trilogia Moscova – Cerul roșu al amiezii, Într-o noapte de iarnă și Sașenka – care a câștigat Premiul pentru Cartea de Ficțiune Politică a Anului, Ierusalim. Biografia unui oraș (devenită bestseller internațional, care a câștigat Premiul JBC pentru Cartea de Istorie a Anului și Premiul Wenjin în China), Romanovii 1613–1918 (distins cu Premiul Lupicaia del Terriccio),  „Stalin: Curtea Țarului Roșu” (a câștigat British Book Award pentru Cartea de Istorie a Anului); „Tânărul Stalin” (a primit Premiul Costa pentru Biografie, premiul LA Times pentru Biografie și Grand Prix de la Biographie Politique).

El este, de asemenea, autorul antologiilor Discursuri care au schimbat lumea și Pecetluite în istorie: Scrisori care au schimbat lumea și co-autor, împreună cu soția sa, Santa Montefiore, al romanelor pentru copii Ordinul iepurilor regali din Londra, Evadarea din turn și Goana după diamant.