Tainele apelor

„Tinuturile sudului” sunt atat tinuturile inconjurate de ape, cat si tinuturile de sub ape. Am scris volumul uitandu-ma ore intregi la culorile unor ape aproape opace. Si, pe masura ce scriam mai mult, cu atat apele aduceau mai multe corpuri si aluviuni, inapoi, la mal. Le-am urmarit traseul, m-am intrebat din ce ape se revarsa pana in dreptul meu, de ce uneori nu mai sunt tulburi, ci foarte limpezi.

Dupa aceste perioade de studiu, stiam cum miroase o apa venita de foarte departe si cum miroase o apa in care nu se intrase de mult timp. Incepusem, in momentele in care nu mai credeam ceea ce vedeam, sa-mi construiesc o roaba in care sa trec marile.

Apoi ma linisteam, faceam plimbari prin zapezi proaspete, ma uitam iarna la gheata care se topea, asteptam fiecare semn pe care mi-l puteau da. Am asteptat ca apele reci care se strangeau cu rapiditate in jurul meu, sa devina calde.

De atunci, fiecare iarna pare calda. Uneori, ele devin un melanj de corpuri care strabat pentru prima data un tinut pe care nu ma pot hotari sa-l parasesc, iar cand ma indepartez, ma cheama cu si mai multa forta inapoi. Par ca se regenereaza an de an, ca, odata ajunsa in apropierea lor, ma ajuta sa devin mult mai frumoasa. Nu ma obliga sa fac nimic – uneori ma ating si stiu ca sunt acolo pentru mine, alteori imi readuc aminte ca ceva ce a existat, nu va fi nicicand mai real.

Acum, imi doresc sa pot rascoli nisipul cu lumanari pentru vii si adormiti, iar mainile mele, in continuare, sa simta.

Andra Rotaru

De citit:

Citeste aici o selectie de poeme din volum.