Ţine minte: ştiinţa de a memora şi arta de a uita
Zi de zi, cel mai sofisticat computer din univers, creierul uman, duce la bun sfârșit miliarde de sarcini: vede, aude, se ocupă de orientarea în spațiu, face raționamente, imaginează, suferă, empatizează și iubește – printre multe altele. Dar, de departe, „dintre toate miracolele complicate și senzaționale pe care le realizează creierul, memoria este cel mai mare” e de părere doctorul în neuroștiințe Lisa Genova, autoarea volumului Ţine minte: ştiinţa de a memora şi arta de a uita publicat de Editura Trei.
Zilnic, de când se dau jos din pat, până la culcare și chiar în timp ce dorm, oamenii folosesc memoria ca să îndeplinească toate acțiunile – mari sau mici, banale sau excepționale – din viețile lor. Dar mai presus de acestea, folosesc memoria ca să rețină „narațiunea” propriilor existențe, șirul de evenimente (mai mult sau mai puțin) semnificative care au ajutat la construcția personalității și identității lor. „Memoria îți permite să știi cine ești și cine ai fost, (…) este esențială pentru existența umană”, explică specialistul în neuroștiințe.
Într-un stil accesibil, cu mult umor, mai ales când se referă la episoade din propria viață, Lisa Genova invită cititorii cărții Ține minte într-un periplu fascinant pe căile întortocheate ale memoriei. Cum funcționează și cum se poate antrena, care este stilul de viață care îi priește, ce este un lapsus și când ar trebui să ne îngrijoreze uitarea sunt câteva dintre temele pe care neurologul american le dezvoltă în cartea sa.
De ce, din când în când și memoria „face pană”
Specialist în neuroștiințe, dar și scriitoare, autoare a romanului „Altfel… și totuși Alice” tradus în 36 de limbi, în Ține minte, Lisa Genova își ajută cititorii să înțeleagă modul cum funcționează memoria și cum pot beneficia la maximum de avantajele acestei „superputeri”. Autoarea dedică prima parte a cărții mecanismului memorării și explică modul complex în care se formeză amintiri.
Unele lucruri, în general evenimentele majore din viață rezistă în memorie zeci de ani, altele se șterg după doar câteva zile sau chiar ore. Majoritatea își aduce aminte primul sărut, dar cel de-al unsprezecelea s-a pierdut în negura memoriei. De ce memoria reacționează atât de selectiv? În cea de-a doua parte a cărții, specialistul în neuroștiințe numește clar care sunt inamicii memoriei și de ce uităm. Explicată prin neatenție, lipsa de semnificație în plan personal a unor evenimente sau pur și simplu, banalitatea unor întâmplări, uitarea este, până la un punct, normală, înscrisă în „manualul de utilizare” al creierului. Și, atrage atenția specialista în neuroștiințe, nu este întotdeauna dăunătoare. Uitarea care se așterne peste un eveniment nefericit este binefăcătoare, iar în unele cazuri, „pentru a memora eficient, este deseori necesar să uiți”. Există însă și cazuri dramatice de uitare, precum ale celor diagnosticați cu Alzheimer. Subiectul a preocupat-o intens pe Lisa Genova, care s-a confruntat în propria familie cu astfel de situații. Această patologie a constituit subiectul romanului de debut, „Altfel… și totuși Alice”, care a fost ecranizat și distins cu un Oscar pentru interpretarea lui Julianne Moore. Neurologul american a ținut și o prezentare la TED cu titlul „Ce poți face ca să previi boala Alzheimer”, vizualizată până în acest moment de peste 8 milioane de persoane. Subiectul este detaliat și în cel de-al treilea capitol al cărții Ține minte dedicat factorilor care pot îmbunătăți sau deteriora memoria.
Nu uita să ții minte!
Fără să se sfiască să numească memoria o adevărată superputere, Lisa Genova atrage atenția că aceasta este foarte vulnerabilă la anumite condiții ce țin mai ales de stilul de viață practicat azi. Într-un sondaj citat de specialista în neuroștiințe, 78% dintre americanii intervievați s-au declarat stresați din cele mai variate motive: pandemie, situație economică, boli, slujbă, relația cu șeful, soțul sau copiii etc. Stresul de scurtă durată ajută memoria, însă perpetuat și devenit cronic este unul dintre cei mai mari dușmani ai ei. Un altul, la fel de redutabil este lipsa de somn. Deși necesitatea somnului suficient este desconsiderată de multe persoane, Lisa Genova atrage atenția asupra pericolelor care decurg dintr-o astfel de raportare. „Dacă nu dormi suficient, ai un risc crescut de boli cardiace, cancer, infecții, boli mintale, Alzheimer și deteriorări ale memoriei. (…) Somnul este în mod cert un gen de superputere”, spune neurologul, care observă că atenția, capacitatea de a forma amintiri, de a perfecționa memoria și a preveni Alzheimer depind de numărul de ore dormit în fiecare noapte.
Scrisă sub forma unui dialog empatic, plin de umor, dar mai ales documentat de doctorul în neuroștiințe de la Harvard, Ține minte este o lectură plăcută, dar mai ales utilă, prin care cititorii învață să exploateze la maximum memoria, superputerea aflată în dotarea fiecărui individ.
