Cavalerul Negru de la Curtea de Argeș, un mare inițiat al vechilor mistere

Podcastul Business Philosophy, moderat de Romeo Chiriac,  l-a avut ca invitat pe doctorul în medicină, Dragoș Slăvescu, medic primar chirurgie maxilo-facială, medic specialist chirurgie plastica si microchirurgie reconstructivă, cu o bogată activitate didactică și în cercetarea științifică.

Pe lângă că este o somitate în lumea medicinei, Dragoș este și om de cultură, cu mare deschidere spiritual, opt generații din familia lui aducându-și contribuția în viața economică, socială, politică și spirituală a societății românești.

Festivalul Cavalerul Negru este organizat de Dragoș Slăvescu prin Asociația Dacia Concept și Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului de 3 ani (3 ediții de vară și 3 de iarnă) în Curtea de Argeș, leagăn al ortodoxiei și al statalității românești.

Prin  pasiunea de a vindeca oamenii, doctorul în medicină Dragoș Slăvescu și-a dezvoltat harul de a trata sufletul oamenilor și a le transmite lumină și iubire prin artă.

Lespedea misteriosului mormânt nr. 10 al Cavalerului Negru de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș

La începutul secolului XX, aproximativ anul 1920, o echipă de savanţi, printre care și Nicolae Iorga, cercetează ce se mai poate salva după ce a fost dezgropat Cavalerul Negru de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș.

Din 14 morminte de la Biserica Domnească, pe lespedea nr. 10, este un desen straniu – un arbore al vieţii încununat de o stea cu 12 colţuri, formată din tot atâtea triunghiuri echilaterale. În mijlocul stelei se află alt simbol solar, în timp ce racla de piatră are săpată la picioarele cavalerului o cruce templieră şi la cap o stea a lui David.

Cavalerul avea pe cap o diademă de mărgăritare, strânsă cu un lanţ de aur peste părul lung, iar o tunică din mătase purpurie, de tip veneţiană, împodobită cu zvastici, îi acoperea pieptul. Treizeci de nasturi de aur încheiau haina, strânsă la mâneci, la piept şi la gât cu mărgăritare. Un guler de dantelă, lucrată în mătase şi aur, amintea de moda galantă a Apusului.

Cavalerul era încins cu o centură brodată cu metal preţios, care se strângea cu o enigmatică pafta de aur, înfățișând un castel cu patru turnuri, care avea în faţă, pe smalţ albastru, o lebădă de argint cu cap de femeie.

Iar inele dăltuite cu litere latine se vedeau pe degetele mâinilor cavalerului. Aici este celebră întâmplarea cu Nicolae Iorga, când i-a zis Reginei Maria, care făcuse o pasiune pentru inelele Cavalerului Negru: „Majestate, lăsaţi-le! Sunt ale Dinastiei Basarab, nu ale Casei Hohenzollern – Sigmaringen”.

Toate acestea arată că la curtea voievozilor de atunci era un nivel de trai ridicat, având în vedere ținuta Cavalerului Negru, nu numai agricultori sau crescători de capre.

Însă, din păcate, după ce a fost deshumat, în contact cu aerul, ţesăturile minunate ale Cavalerului Negru s-au pulverizat, rămânând, ici-colo, câteva petice.

Eugen Lovinescu înaintează o teorie interesantă despre legătura dintre Cavalerul Negru și inițiații în vechile mistere, existând și versiunea conform căreia Cavalerul cu lebădă este de fapt cavaler al Sfântului Graal, în lume existând doar 3 astfel de cavaleri.

Dragoș, organizatorul festivalului medieval de la Curtea de Argeș, și-a propus să reconstituie imaginea originală a Cavalerului Negru cu simbolistica mormântului nr. 10.

În cadrul podcastului Dragoș Slăvescu a mai vorbit despre păzitorul umbrelor domnești, care s-a pomenit la ușă casei de la Curtea de Argeș cu prințul Charles și despre sarcofagul de cristal de la Curtea de Argeș.

Liturghie cu 4 domnitori, Vlad Țepeș, Mircea Cel Bătrân, Ștefan cel Mare și Cavalerul Negru

În cadrul edițiilor de până acum ale festivalului Cavalerul au avut loc, printre altele, parada voievozilor făcută de Asociația “Lupii Albi” care a pornit din Curtea Bisericii Domnești, pe Bulevardul Basarabilor, până la Catedrală, momente pentru copii sau au rulat documentarele artistice precum “Cărări de lumină“ și “Balada soarelui răsare“, care arată continuitatea credinței noastre

În fața Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, și-au dat întâlnire meșteri populari, s-au susținut concerte de muzică folk, iar Țiterașii de la Galeș și ansamblu Ciobănașii au continuat spectacolul, arătând cât de bine și de frumos poți să cânți la instrumente, care au o vechime de peste două sute de ani.

Convorbirile istorice au adus pe scenă pe istoricul Ștefan Dumitrache, care a explicat contextul politic și social, în care au trăit Basarabii.

Podcastul Business Philosophy, care este realizat de Clubul Media Business, este sprijinit de Aqua Carpatica.