Istvan Teglas si Laura Ilinca dedica un spectacol batranilor din spitale
Actorii Laura Ilinca si Istvan Teglas vor sustine un spectacol-lectura in scopul strangerii a 100 de cozonaci pentru batranii aflati in spitale in cadrul evenimentului caritabil numit „Cozonacul cu teatru”, care va avea loc duminica, 15 decembrie, ora 15:00, in cafeneaua din Centrul Vechi, La Mine-n Copac (Pasajul Selari).
Evenimentul „Cozonacul cu teatru” vine in sprijinul actiunii umanitare intreprinse de A.O.L.N. Romania, Asociatia Ortodoxa pentru o Lume Noua, asociatie de tineri voluntari, care organizeaza actiuni de binefacere pe parcursul a doua decenii de la infiintare.(http://aoln.ro/)
Spectacolul-lectura se va face dupa un text scris de Laura Ilinca, intitulat „Ultima”, iar intrarea se face pe baza de donatie-ce consta intr-un cozonac impachetat.
La finalul evenimentului, cozonacii vor fi transportati la un spital din Bucuresti, iar doritorii pot merge impreuna cu voluntarii AOLN, Asociatia Ortodoxa pentru o Lume Noua, pentru a-i cunoaste pe batrani.
Laura Ilinca, actrita si dramaturg, povesteste despre ce insemnatatea oamenilor in varsta in viata noastra: „Atita timp cit sintem foarte tineri privim batrinetea ca ceva care nu ni se poate intimpla noua. Si … totusi, cu putin noroc, ni se intimpla. Doar ca, batrinetea in Romania – nu ma gindesc acum la alte tari – e urita, pentru ca asa o facem noi sa fie. Esti considerat batrin dupa 35 de ani, dupa 40 de ani poti sa-ti iei adio de la o sansa reala in societate, iar dupa 60…
Uitam ca si cei ce au acum 60-70-80-90 + ani au fost odata tineri. Nu stiu de ce uitam asta dar uitam. Eu am avut experiente extraordinare cu oamenii mai in virsta ca mine. Una dintre ele e redata partial in povestirea Ultima. Pe scheletul unei povesti care circula de mult prin mediile artistice am brodat o poveste pe care am auzit-o eu, de nenumarate ori, de la una din primele mele gazde pe care le-am avut in Bucuresti, Tanti Tina. Povestea ei de viata, optimismul ei, energia ei … Am pastrat-o in memorie ca pe un suflet tinar, foarte tinar, inchis intr-un trup care a imbatrinit. ”
Si actorul Istvan Teglas a fost intotdeauna impresionat de batrani: „M-au fascinat mereu toti oamenii in varsta pe care i-am cunoscut. Mi-au transmis ceva familiar. Poate si nevoia mea de a primi o confirmare in momentele grele m-a impins inspre ei, sa regasesc in ochii lor speranta ca nimic nu a fost degeaba.”
