O romanca la curtea Frantei: Martha Bibescu

Despre cat de marcat feminina este cultura romana s-a vorbit foarte putin. Cu ochii mari deschisi pe Eminescu, uitam ce femei exceptionale s-au nascut, au scris si au iradiat in cultura romana.

biografie
● 28 ianuarie 1889 (sau 1886, dupa alte surse), se naste la Bucuresti.
● 1906: la 17 ani, se casatoreste cu printul George Valentin Bibes­cu, nepot al domnitorului George Bibescu, care a abdicat in 1848.
● 1908: premiul Academiei Franceze pentru romanul Les Huit paradis.
● 1918 si 1920: in acest interval, sora ei mai mica si mama ei s-au sinucis.
● 1945: emigreaza dupa victoria Aliatilor.
● 1955: devine membra a Academiei Belgiene de Limba si Literatura Franceza.
● 28 noiembrie 1973: moare la Paris.

 Alaturi de printesa Ana de Noailles, din familia Brancoveanu, de Iulia Hasdeu si de Elena Vacarescu, dar mai tanara decat ele, Martha Bibescu inchide mica si superba galerie de domnite cu sange albastru si minte sclipitoare care au onorat istoria Romaniei la cumpana dintre secolele al XIX-lea si al XX-lea. De altfel, trei dintre ele sunt rude, iar Iulia, cea de-a patra, poate cea mai promitatoare dintre toate, moare la numai 17 ani.

Martha Bibescu este fiica lui Ion Lahovary, ministru de externe si ambasador al Romaniei la Paris, si a Smarandei Mavrocordat – vita nobila, asadar. Frumusete, inteligenta, dar si nefericire i-au adus ursitoarele.

Nefericita alaturi de un om ambitios, dar afemeiat (printul George Bibescu), s-a retras in Algeria in 1912 si a incercat sa divorteze. Vazand-o cum sufera, sotul ei a revenit la sentimente mai bune si i-a facut cadou Palatul Mogosoaia. In 1941 printul moare.

Martha Bibescu avea sa devina – prin destinul istoric, prin frumusete, talent, prin personalitatile exceptionale pe care le-a cunoscut – cea mai importanta femeie a culturii romane din toate timpurile.
Exceptionala amfitrioana, din stirpea celor care au tesut atmosfera pe care marii barbati ai modernitatii franceze au scris istorie, a contribuit esential la memoria, altfel saraca in Romania, a institutiei culturale a salonului. Mai mult, in Primul Razboi Mondial, a condus un spital pentru raniti si a ajutat cu informatii pretioase Guvernul roman refugiat la Iasi, pana cand nemtii i-au incendiat castelul de la Posada. Martha Bibescu se stabileste definitiv in Anglia in 1945.

Femeia de cultura aleasa

● Martha Bibescu a ramas un personaj marcant al culturii franceze de la inceputul secolului XX cel putin din doua motive: intai, a primit premiul Academiei Franceze pentru cartea de debut, Les Huit paradis (Cele opt raiuri), dupa care a scris mult – evocari, romane autobiografice, versuri, cugetari, scrisori – o intreaga panoplie de literatura mondena in cel mai ales sens al cuvantului.
● In al doilea rand, Martha Bibescu a primit atingerea „sacra“ a lui Marcel Proust, prieten de copilarie cu Antoine Bibescu, cumnatul ei.
● Schimburile de scrisori dintre ei – doi mari sensibili si deopotriva mondeni – arata admi­ratia ei pentru el, pe de-o parte, dar si atractia lui pentru ea. „Sun­teti nu numai un splendid scriitor, printesa, dar si un sculptor al cuvintelor, un muzician, un sipet plin cu parfumuri, un poet”, o va lauda cel mai mare scriitor francez modern. Relatarea acestei prietenii constituie subiectul unui volum celebru: La bal cu Marcel Proust (1928).
● Martha Bibescu a intrat de timpuriu in miezul boemei lite­rare franceze, unde a conversat si s-a lasat admirata de poeti si ro­mancieri de talia lui Jean Cocteau, Paul Valéry, François Mau­riac, Max Jacob, Francis Jammes.
● Corespondenta cu Paul Claudel apare in 1972. Sa nu-l uitam nici pe Reiner Maria Rilke, care o apreciaza mult ca poeta.
● Vreme de aproape jumatate de secol, din 1920 pana in 1965, a fost una dintre cele mai bune prietene ale lui Winston Churchill.

Anii de exil

● Anii exilului au fost cei mai grei. Desi nu traise foarte mult in Romania, dupa victoria sovietica a fost obligata sa nu se mai intoarca aici niciodata.
● In 1941, ramane vaduva, si in 1945 reuseste sa fuga din tara. Desi fuge initial in Anglia, ea se stabileste apoi la Paris, in­tr-un apartament din celebrul Hotel Ritz.
● Comunistii confisca averea familiei, iar ea incepe sa scrie pentru bani. Fiica ei, Valentina, ramasese insa in tara. E inchisa, si in 1958 e lasata sa-si revada mama. Ea nu se mai intoarce in tara, ci ramane in Anglia.
● In 1962, presedintele francez Charles de Gaulle o invita la Palatul Elysée, cu ocazia unei vizite a suve­ra­nilor Suediei; mai mult, ia cu el ro­ma­nul Isvoru, les pays des saules (Is­voru, tara salciilor, 1923) cu ocazia vizitei de la Bucuresti, din mai 1968. „Pentru mine, personi­ficati Europa, ii spune el emotionat.”

Text de Alex Matei
Prelucrare foto: Dominic Virtosu, www.dominicvirtosu.ro