3 Mai – Ziua Mondială a Libertăţii Presei
Dragi cititori, azi e Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Bun prilej să reflectăm toţi la tot ce consumăm ca ştire sau orice fel de mesaj. Pentru că lucrăm în presă.
Telefonul mobil este micul zeu căruia îi dedicăm enorm de mult timp zilnic, consumând ştiri, poze, teme, glumiţe, video, poze, deci orice mesaj care acum poartă numele generic de content („conţinut“ media, cu un termen prea puţin potrivit din limba română).
Azi ne scăldăm în mesaje, pe telefonul mobil, desktop, Ipad, etc. Un blog sau un site oarecare poate concura ca audienţă un site de presă la care lucrează jurnalişti cu experienţă. Presa e provocată să se adapteze, să supravieţuiască financiar în aceste condiţii foarte dure.
Un site oarecare, dacă face content senzaţionalist, poate concura în trafic (şi chiar depăşi) un site de ştiri credibile şi poate primi mai mulţi bani sub formă de reclamă din acest motiv (reclama este principalul venit în presă, să o spunem odată pentru totdeauna celor deranjaţi de paginile de reclamă sau de bannere de pe site-uri: dragilor, fără ele nu aţi avea ce citi, căci nu ar fi bani de plătit salarii la cei care scriu revista, site-ul, etc.
Şi când un site de senzaţie şi ştiri false primeşte mai mulţi bani, iar unul credibil se stinge încet-încet din lipsa veniturilor din reclame, e foarte periculos.
Aşadar, în acest moment al reflecţiei asupra libertăţii presei vă rog pe voi, cititorii, să vă ascuţiţi atenţia, să căutaţi siteurile, ziarele şi revistele care vă oferă calitate, şi să le sancţionaţi pe cele care vă dezinformează.
Pentru că o presă liberă înseamnă responsabilitate de ambele părţi. A jurnaliştilor care emit mesaje, pe de o parte, şi a celor care le receptează, pe de altă parte. Fiţi vigilenţi, cultivaţi-vă discernământul.
Vă invit să parcurgeţi o parte din raportul Active Watch privind situația libertății de exprimare în România cu principalele derapaje ale presei româneşti în ultimul an.
Principalele evenimente din 2016‑2017 cu impact asupra libertății de exprimare:
- Alegerile locale și parlamentare din 2016, precum și masivele proteste din ianuarie‑februarie 2017 au oferit prilejul unor dezinformări și manipulări de amploare.
- Mass‑media au contribuit semnificativ la radicalizarea discursului public. Jurnaliștii continuă să fie ținta unor linșaje mediatice venite din partea colegilor de breaslă.
- Meseria de jurnalist este în continuare folosită abuziv de unele persoane pentru a intimida, șantaja sau pentru a face trafic de influență.
- Abaterile etice și profesionale grave ale televiziunilor de știri au declanșat reacții din partea publicului și a societății civile.
- Ministerul de Interne a alcătuit liste cu jurnaliști și politicieni pe care îi acuză că ar fi incitat cetățenii să participe la protestele din ianuarie‑februarie 2017.
- În timpul protestelor din lunile ianuarie și februarie 2017, unii protestatari au devenit ostili sau chiar agresivi cu jurnaliști sau angajați media de la instituții de presă care transmiteau puncte de vedere diferite de ale lor, sau informații false și instigatoare.
- Unele instituții de presă au continuat atacurile la adresa magistraților, pe fondul problemelor penale ale patronilor.
- Structurile statului continuă să blocheze sau să îngreuneze accesul la informații privind doctoratele și gradele obținute de militari, politicieni și demnitari din partea unor instituții de învățământ ale structurilor militare, precum și accesul la informații relevante despre funcționarea acestor instituții.
- În 2016, a crescut numărul avertizorilor de integritate din instituțiile publice care au sesizat public diverse nereguli, abuzuri sau ilegalități constatate.
Citește și:
- Avertizorii de integritate au continuat să fie hărțuiți de instituții sau companii publice.
- Structurile de forță manifestă uneori un comportament excesiv față de cetățenii care protestează, în stradă, prin intermediul petițiilor sau al unor postări în mediul online.
- Procurorii au pus sub urmărire penală trei jurnaliști britanici pentru difuzarea unui reportaj înscenat privind un presupus trafic de arme din România.
- Jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de politicieni, persoane publice, reprezentanți ai autorităților, oameni ai legii, protestatari, preoți și enoriași, suporteri de fotbal.
- La fel ca și anul trecut, au existat mai multe situații în care autoritățile române au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorității maghiare.
- Au apărut noi cazuri de corupție în presă, de care se fac vinovați patroni și administratori de presă, dar și jurnaliști.
- Radio Guerrilla a devenit prima instituție media care sancționează colaborarea salariaților cu serviciile de informații.
- Un număr semnificativ de jurnaliști au candidat la alegerile parlamentare din decembrie 2016, continuând tendința apărută în ultimii ani în interiorul breslei.
- Instituțiile publice continuă să îngreuneze accesul la informații de interes public și să ignore prevederile Legii 544/2001.
- Cabinetul Cioloș a depus eforturi pentru îmbunătățirea accesului la informații de interes public.
- Legea nr. 544/2001 și normele ei de aplicare au fost îmbunătățite în Parlament, și, respectiv, de guvernul Cioloș.
Foto: shutterstock.com
