Când depresia duce la sinucidere: Chester Bennington și Chris Cornell
Când mai moare câte o personalitate, eventual punându-și singur capăt zilelor, oamenii încep să-și dea cu părerea despre ce avea omul pe suflet, cum trăia, ce necazuri avea și uneori, să-l culpabilizeze pe respectivul pentru că nu a știut să se descurce în viață și a ajuns să îi pună capăt. De curând, doi muzicieni excepționali, Chester Bennington și Chris Cornell s-au sinucis. Un bun motiv pentru a vorbi corect despre acest gest extrem, și de a afla ce unii oameni deprimați ajung să-l facă.
Citește și:
Internetul te face prost, agresiv și foarte încrezător în ideile tale false. Iată cum:
L-am întrebat pe Mihai Bran, psihiatru și asistent universitar la Facultatea de Medicină Carol Davila dacă e posibil să îți dai seama din timp despre intenția cuiva de a-și pune capăt zilelor. Iată, în mare, cum ar trebui înțeles acest gest:
„Suicidul a devenit o mare problemă de sănătate mintală și acest lucru a fost recunoscut de Organizația Mondială a Sănătătii, care apreciază că suicidul reprezintă a treia cauza de mortalitate în cazul adolescenților și al tinerilor.
Mare parte din tentativele de suicid apăr la persoanele care au deja un diagnostic psihiatric. Cele mai frecvențe boli psihice asociate cu tentative de suicid sunt depresia, schizofrenia, tulburarea bipolară și dependența de alcool sau alte substanțe.
Chiar și pentru specialiștii din domeniul sănătății mintale poate fi greu să prevadă riscul sau intenția suicidară. În clinică se folosesc scale de evaluare care pot să ofere oarecum indicii despre riscul de suicid dar nu sunt întotdeauna ușor de aplicat. Pacienții pot fi refractari în a le completa.
Mare parte din cei care au avut tentative de suicid au căutat ajutor înainte de a comite gestul. Este important să recunoaștem momentul când acești oameni solicita ajutorul și să încercam să-i sprijinim în a luă deciziile corecte.
Trebuie să înțelegem că bolile psihice sunt similare bolilor somatice și să le arătăm că există soluții pentru orice problemă, chiar dacă ei nu văd acest lucru în momentul respectiv. Uneori accesul la specialiștii cu care ar trebui să stai de vorba nu e facil iar stigmatizarea problemelor de sănătate mintală poate face și mai greu drumul spre ajutor.
Acum există platforme online (în România e www.atlashelp.ro) unde pot fi găsiți specialiștii de care ai nevoie și cu care poți comunica facil prin videoconferință sau chat.
Nu este obligatoriu că un pacient cu depresie să aibă și gânduri de suicid. Formele ușoare și moderate de depresie care sunt cele mai frecvențe, de obicei nu asociază intenții suicidare.
Nu există o rețetă pentru a face diferența între cei care vor atenție și cei care chiar vor să-și ia viața. Ai nevoie de multă experiență și chiar și așa, de multe ori te poți înșela.
Există multe cazuri când o persoană dorește doar să atragă atenția asupra sa printr-o tentativă de suicid și din păcate reușește să își ia viața. E important de evaluat motivația actului suicidar, istoricul de boală, istoricul familial sau dacă au mai existat tentative în antecedente.“
Foto: 123rf.com
