De ce-i urâm pe Soroș, pe gay și pe alți țapi ispășitori?
De-a lungul istoriei, politicienii au folosit mesaje pentru a dezumaniza inamicul. I-au convins pe oameni că dușmanii trebuie stârpiți, că sunt ucigași, violatori, sau pur și simplu ființe inferioare, care nu merită să trăiască. Prin asta, poporul era convins să se angajeze în luptă și să elimine dușmanii fără vreo umbră de conștiință sau de regret.
Citește și:
Internetul te face prost, agresiv și foarte încrezător în ideile tale false
Hitler a câștigat susținerea pentru război portretizându-i pe evrei în cele mai negre feluri. Apăreau peste tot mesaje despre evreii care au nasuri mari, sunt slabi și urâți, răi și zgârciți, plaga economiei, sursa sărăciei. Evreii erau Țapul Ispășitor.
Când oamenii receptau mesajele acestea în presă, în postere, în piese de teatru, se trezeau la ură.
În scurt timp, violența contra populației evreiești a devenit acceptabilă.
Legile de la Nuremberg din 1935 au restrâns dreptul evreilor de a desfășura anumite activități, apoi au apărut taberele de concentrare, de care nemții pursânge știau foarte bine.
Și nobilul popor german le-a acceptat tocmai pentru că propaganda împotriva evreilor fusese rodnică până în acel moment, iar ura împotriva acestei populații crescuse la cote îngrijorătoare.
Nemții erau, așadar, de acord să stârpească evreimea, pentru că erau convinși că sursa tuturor problemelor lor erau evreii.
Saddam Hussein a fost portretizat în America drept „măcelarul din Bagdad“, înainte de intervenția americană în Irak.
Era comparat cu Hitler și prezentat sub forma unui păianjen în caricaturi. Asta a contribuit la amorsarea emoțională a americanilor și la consimțământul lor pentru războiul din Irak.
Sigur, asta nu e o scuză pentru vreun dictator, arată însă care e psihologia dindărătul propagandei și chemării la luptă.
Dezumanizarea celorlalți e un fapt prezent oriunde se naște un război
Această retorică este o precondiție. Oamenii au nevoie să poată urî cu sete ca să omoare, să violeze, să facă Răul absolut.
În genocidul din Rwanda împotiva populației tutsi se foloseau cele mai dure apelative pentru cei care urmau să fie asasinați.
Violul era armă de război. Victimele erau numite constant la postul public rwandez de radio „animale“ „insecte“, „porci“. Victimele meritau să fie torturate în cele mai spectaculoase feluri, apoi ucise…
De ce îi dezumanizăm pe alții? De ce îi demonizăm? Pentru că astfel devine mai simplu să-i urâm și să-i stârpim.
Credem că respectivii sunt răi până la măduvă, și asta ne scutește de vina de a le dori moartea.
E aproape o datorie morală să-l omori pe celălalt, pentru că celălalt e rău, urât, nociv. A-l dezumaniza pe altul permite reducerea disonanței cognitive, despre care am mai vorbit: https://goo.gl/PcFXqV.
Disonanța în acest caz e că oamenii au nevoie să creadă despre ei înșiși că sunt buni și morali, iar a-i dori altuia moartea nu prea e în acord cu această părere bună despre sine.
Dar dacă ajungi să crezi că X e foarte urât și rău, o plagă și un pericol, dacă te convingi că X e „pedofil“ (retorica împotriva populației gay), „satanist“,„drăcesc“ (retorica urii proferată de Biserică – căci să nu fim naivi, Biserica instigă la ură în mod constant prin astfel de etichetări culpabilizante, așa cum s-a văzut cu ocazia dramei din Colectiv), atunci nu ai nicio problemă dacă îi faci rău, îl calci în picioare.
Chiar dacă tu știi că nu e bine să faci rău. Pentru că X o merită…
„Nu-l lăsați pe Soros să râdă ultimul“
Am citit ieri o știre aiuritoare, conform căreia Soros apare în Ungaria pe panouri outdoor mari cu mesajul: „Nu-l lăsați pe Soros să râdă ultimul“.
Sloganul face aluzie la acuzațiile recurente ale puterii ungare, potrivit căreia George Soros, a cărui fundație finanțează numeroase ONG-uri în Europa Centrala și în Balcani, încearcă să intervină în politica internă forțand Ungaria să primească refugiați.
Presa ungară a scris ca pe unele afișe au fost scrise cu graffiti mesaje antisemite.
Guvernul Viktor Orban a refuzat să anuleze campania, invocând datoria de a apăra patria.
Autoritățile îl acuză pe „miliardarul speculator“ că vrea să-și folosească averea pentru a „instala un milion de migranți“ anual în Ungaria și în UE.
Observați cât de similară e acestă retorică cu cea care a precedat al Doilea Război Mondial? Antisemitism, găsirea unui țap ispășitor, a unui vinovat pentru toate problemele…
Ce simplu e să urăști, să confecționezi un mesaj stupid, fără sens, pe care să-l pui peste tot, foarte vizibil? Fiți siguri că e si eficient.
Cunosc oameni cu educație superioară care cred că protestele din iarnă de la București au fost finanțate de Soros… iată cât de simplu e să manipulezi, să distorsionezi oamenilor percepția asupra realității. E destul să ai un astfel de mesaj și să-l repeți de multe ori.
Ce e de făcut? Ca în orice în viață, cultivarea discernământului. Devine imperios necesar ca cei care citesc, privesc, receptează un mesaj, orice mesaj, să aibă discernământ.
Să știi că nu tot ce zboară se mănăncă, și că nu orice spune Guvernul, presa, etc. e real. Să știi că genul acesta de retorică e nociv, că el nu face decât să cheme Răul.
Foto: 123rf.com
