Arta de a trai
Intr-o carte dedicata modului cum ne construim rationamentele si, pe baza lor, realitatea in care navigam zi de zi, psihologul britanic Stuart Sutherland identifica cele mai comune greseli de gandire, pe care ar fi cinstit din partea noastra sa recunoastem ca le facem toti.
Asadar, ce este irational in felul cum gandim… rational? Multe: conformismul in idei, gandirea de grup, gandirea (si decizia) sub influenta emotiilor, increderea excesiva in intuitii si paranormal, conexiuni gresite intre date, ignorarea evidentei… Dar despre acestea se poate vorbi mult.
Ceea ce mi se pare foarte important in multimea de studii facute de acest carturar, este urmatoarea concluzie: credem, fals, ca o anumita pregatire ne face mai apti pentru o judecata corecta. Este si firesc sa privim lumea prin lentilele propriei formatii.
Insa asta nu garanteaza ca vom trage concluzii rationale. Dar ce anume garanteaza? „Gandirea” nu este o materie de studiu in nicio scoala, desi a deprinde felul corect de a rationa poate avea consecinte pozitive pe termen lung intr-o varietate de situatii.
Economia si medicina sunt discipline care atrag atentia asupra capcanelor din silogismele despre cauzele unor fenomene, spune Sutherland. Asadar, educatia laica si pozitivista. In evaluarea efectelor benefice ale educatiei psihologice asupra gandirii corecte, trebuie poate sa avem in minte faptul ca majoritatea testelor asupra gandirii
rationale sunt construite de psihologi – deci, o anumita stiinta a psihologiei este necesara pentru a le rezolva corect.
O alta disciplina utila este Dreptul. Desi nu ajuta la construirea unor argumente mai solide, bazate pe statistica, te invata sa construiesti argumente. Alte subiecte, precum chimia sau logica, par sa nu aiba nicio influenta asupra abilitatii de zi cu zi a oamenilor de a rationa corect.
In plus, avem destule dovezi, mai spune Sutherland, ca invatarea unei anumite discipline nu ajuta deloc la deprinderea alteia, decat atunci cand continutul celor doua se intersecteaza.
Pana recent, a existat ideea ca a invata limbi clasice ajuta la o gandire mai clara si ca asta poate contribui la invatarea oricarui alt subiect cu usurinta. Din pacate, fluenta in latina si greaca nu ajuta la a deveni un mai bun fizician sau chiar un mai bun istoric, spune Sutherland. O cunoastere relativ buna a psihologiei si a felului cum oamenii interactioneaza poate fi insa o premisa pentru o mai buna adaptare in viata de zi cu zi.
Faptul ca toata viata nu facem decat un an de psihologie generala in liceu, mi se pare cel putin ciudat, cand avem nevoie sa stim cum functionam, noi si ceilalti, pentru a ne putea intelege mai usor… si pentru a fi mai fericiti.
Ma puteti urmari si pe www.iulialexa.com
Foto: 123rf.com
