Now Reading
Când stresul pozitiv devine negativ

Când stresul pozitiv devine negativ

Situațiile stresante sunt prezente mereu în viața noastră, dar, în funcție de vârstă, acestea au un impact diferit. Iată când stresul pozitiv devine negativ.

 

 

Noi numim „stres“ o senzație care este prezentă în organism cam tot timpul. Stresul se manifestă la nivel celular și înseamnă orice impact al informației noi din jur asupra a ceea ce există în memoria organismului.

Fiecare parte a organismului are o memorie in care sunt setați parametri mediului din jur. Ficatul, de exemplu, știe ceea ce poate metaboliza, pielea știe la ce poate face față… Stresul, așa cum il vedem și îl numim noi, este stresul… conștientizabil.

 

Un nivel redus de stres pentru copii este benefic

Asta il protejează mai târziu pe copil de boli legate de stres sau de stres post-traumatic. Un copil trebuie supus, atunci când crește, la situații și probleme diverse,  trebuie lăsat să ia decizii, să facă sport, etc.  Acest gen de parenting il antrenează să facă față mai târziu la schimbările de mediu.

 

Când stresul pozitiv devine negativ

Deci stres inseamnă orice schimbare de mediu. Doar că noi percepem asta într-un anumit fel la adolescență, când căutăm schimbarea, și în alt fel percepem stresul după 40 de ani, când schimbarea nu ne mai place.

La o schimbare de mediu corpul si creierul fie învață foarte repede, ceea ce este bine pentru om, fie nu poate face față și simte asta ca pe un stres. Și dezvoltă comportament de evitare.

 

Cum ne protejăm de stres

În principiu, există o legătură directă între învățare și protecția față de stres. Cu cât vei fi mai bun la a învăța ceva nou, cu atât mai bine vei fi protejat de stres. Este bine sa fie lucruri noi, diferite de ceea ce știi deja.

Stresul este incapacitate organismului de a crește, de a asimila informație nouă.

Noi facem față mai bine la stres într-o perioadă când putem învăța, în copilărie și adolescență, și suntem în creștere, și tot mai puțin către bătrânețe, când aceste mecasnime de creștere sunt încetinite, sau chiar blocate.

 

Dragoș Cîrneci este doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe și aplicațiile sale în sănătate și afaceri. Site: http://dragos-cirneci.blogspot.ro/

 

Urmărește și:

Efectele stresului asupra creierului

Sfaturi pentru o memorie mai bună

 

 

Foto: 123rf.com

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top