Când stresul pozitiv devine negativ

Situațiile stresante sunt prezente mereu în viața noastră, dar, în funcție de vârstă, acestea au un impact diferit. Iată când stresul pozitiv devine negativ.

 

 

Noi numim „stres o senzație care este prezentă în organism cam tot timpul. Stresul se manifestă la nivel celular și înseamnă orice impact al informației noi din jur asupra a ceea ce există în memoria organismului.

Fiecare parte a organismului are o memorie in care sunt setați parametri mediului din jur. Ficatul, de exemplu, știe ceea ce poate metaboliza, pielea știe la ce poate face față… Stresul, așa cum il vedem și îl numim noi, este stresul… conștientizabil.

 

Un nivel redus de stres pentru copii este benefic

Asta il protejează mai târziu pe copil de boli legate de stres sau de stres post-traumatic. Un copil trebuie supus, atunci când crește, la situații și probleme diverse,  trebuie lăsat să ia decizii, să facă sport, etc.  Acest gen de parenting il antrenează să facă față mai târziu la schimbările de mediu.

 

Când stresul pozitiv devine negativ

Deci stres inseamnă orice schimbare de mediu. Doar că noi percepem asta într-un anumit fel la adolescență, când căutăm schimbarea, și în alt fel percepem stresul după 40 de ani, când schimbarea nu ne mai place.

La o schimbare de mediu corpul si creierul fie învață foarte repede, ceea ce este bine pentru om, fie nu poate face față și simte asta ca pe un stres. Și dezvoltă comportament de evitare.

 

Cum ne protejăm de stres

În principiu, există o legătură directă între învățare și protecția față de stres. Cu cât vei fi mai bun la a învăța ceva nou, cu atât mai bine vei fi protejat de stres. Este bine sa fie lucruri noi, diferite de ceea ce știi deja.

Stresul este incapacitate organismului de a crește, de a asimila informație nouă.

Noi facem față mai bine la stres într-o perioadă când putem învăța, în copilărie și adolescență, și suntem în creștere, și tot mai puțin către bătrânețe, când aceste mecasnime de creștere sunt încetinite, sau chiar blocate.

 

Dragoș Cîrneci este doctor în psihologie, specialist în neuroștiințe și aplicațiile sale în sănătate și afaceri. Site: http://dragos-cirneci.blogspot.ro/

 

Urmărește și:

Efectele stresului asupra creierului

Sfaturi pentru o memorie mai bună

 

 

Foto: 123rf.com

Comentează și tu
Recomandări
Violența domestică: Importanța desprinderii la timp dintr-o relație toxică
Violența domestică: Importanța desprinderii la timp dintr-o relație toxică

Cynthia Loris, artist plastic și o femeie care s-a confruntat cu volența domestică, are un singur sfat pentru femeile care trec prin acest calvar: să plece de la prima palmă. Nu există speranță, nu există siguranță și liniște alături de un agresor. Iată câteva îndemnuri și mărturisiri.

Citeste
Violența domestică: Nevoia de a cere și primi ajutor
Violența domestică: Nevoia de a cere și primi ajutor

O persoană care se confruntă cu violența domestică are nevoie de ajutor, este un lucru cert. Iar resursele sunt de la ordin de restricție, la căutarea unui adăpost în care se poate retrage, departe de agresor. Lucrurile nu se întâmplă astfel, însă. Stăm de vorbă cu Cynthia Loris, artist plastic și o femeie care s-a confruntat cu volența domestică.

Citeste
Violența domestică: Nocivitatea remușcărilor unui agresor
Violența domestică: Nocivitatea remușcărilor unui agresor

Deseori, persoana supusă unei relații abuzive ajunge dependentă de agresor, trăiește pentru momentele în care acesta își cere scuze și promite o viață normală, frumoasă. Evident, mai devreme sau mai târziu, reapar violența verbală și fizică, iar ciclul se repetă, perpetuând violența domestică. Stăm de vorbă cu Cynthia Loris, artist plastic și o femeie care s-a confruntat cu volența domestică.

Citeste
Când stresul pozitiv devine negativ
Când stresul pozitiv devine negativ

Situațiile stresante sunt prezente mereu în viața noastră, dar, în funcție de vârstă, acestea au un impact diferit. Iată când stresul pozitiv devine negativ.

Citeste
Violența domestică: Cum se ajunge de la afecțiune la agresivitate
Violența domestică: Cum se ajunge de la afecțiune la agresivitate

Cynthia Loris, artist plastic și supraviețuitoare a violenței domestice ne povestește despre captivitatea într-o relație toxică.  Vorbim despre legătura dintre violența domestică și educația primită de femei cu privire la căsătorie, despre traumele din copilărie, agresivitate și formele de abuz cu care ne putem confrunta. Câteva informații, spuse din suflet, din perspectiva unei victime și […]

Citeste
Cum se maturizează copiii încărcați cu prea multe responsabilități
Cum se maturizează copiii încărcați cu prea multe responsabilități

Copiii care de mici, rămași cu un părinte singur, au fost puși să contribuie la creșterea fraților sau grijile familiei, la maturitate, poate ajunge chiar să refuze să devină părinte. Este ceea ce numim sterilitate psihologică. Altfel, dacă devin părinți, ei vor transmite copiilor lor suferințele resimțite în propia copilărie. Mai multe informații de la Otilia Mantelers, psiholog, specialist în parenting.

Citeste