Cum să gestionezi un conflict în familie
Copilul nu te ascultă? Iubitul te enervează? Țipi, critici și nu te mai poți controla? Uite cum poți gestiona un conflict în familie.
Urmărește și:
Cum să-ți manifești furia fără să faci ravagii
Anca Donțu – psihoterapeut cu practică privată
Depinde de relație. Conflictul e cu o persoană de care te poți distanța sau nu?
În primul caz, dacă rudele cu care ai intrat în conflict nu sunt atât de apropiate, sau relația voastră nu e una de zi cu zi, atunci ai putea să le propui (și să îți propui) să accepte că aveți păreri diferite, că nu e obligatoriu să fiți de acord asupra unui subiect sau altul.
În cel mai rău caz, ar putea lua hotărârea să nu mai vorbească cu tine, s-ar distanța, ceea ce poate nu e cel mai rău lucru. Măcar până vă trece supărarea.
Dacă însă este vorba de cineva cu care locuiești în aceeași casă, sau un părinte cu care ai o relație apropiată, e bine să te întrebi dacă ții neapărat să ai dreptate, dacă ai putea lăsa de la tine pentru a putea avea o relație armonioasă.
Cât de mult ai nevoie să îți impui punctul de vedere, sau să te faci auzit, înțeles?
Dacă te concentrezi pe a împărtăși idei, gânduri, sentimente, fără să ai resentimente față de celălalt, fără să îl acuzi, conflictul ar trebui să se dizolve de la sine și atmosfera să se detensioneze.
Monica David – Bucharest Therapy and Education Center
Conflictele au la bază, de obicei, o încălcare a granițelor personale. Când vorbim despre conflict, vorbim despre emoții puternice.
De aceea, o primă etapă în rezolvarea unui conflict este diminuarea intensității emoțiilor.
Prin urmare, alege să închei discuția oferindu-ți ție și celuilalt timp pentru a vă liniști.
Ulterior, hotărăște împreună cu celălalt un moment, o zi în care să discutați despre ce s-a întâmplat.
În acest interval alocă-ți timp pentru a te introspecta. Reflectează asupra situației și identifică granițele care ți-au fost încălcate și cele pe care tu însuți le-ai încălcat.
Clarifică-ți emoțiile și sentimentele pe care le resimți în urma conflictului și gândește o variantă, o soluție pe care ai putea-o implementa împreună cu cealaltă persoană, astfel încât atât nevoia sau granița ta să fie respectată, cât și a celuilalt.
Odată ce ți-ai stabilit toate aceste lucruri, înseamnă că ești pregătit pentru un dialog.
Reține că este vorba despre un dialog în care vei vorbi despre tine și despre soluția pe care ai găsit-o, evită să faci judecăți de valoare sau să-l critici pe celălalt.
Acordă-i spațiu și învață să asculti fără a „lua lucrurile personal”.
Aceea reprezintă doar viziunea celuilalt și doar atât. Focusează-ți discursul pe soluție și nu pe problemă.
Rodica Mateian – Bucharest Therapy and Education Center
În primul rând trebuie să vezi care este scopul conflictului, cine și ce dorește să obțină.
Atunci când nu ne sunt împlinite nevoile psihologice: nevoia de a aparține – a fi conectat, nevoia de a ne simți capabili, nevoia de a conta pentru ceilalți și nevoia de a ne simți curajoși sau încurajați, vom căuta să ne împlinim aceste nevoi prin comportamente în zona neutilă a vieții, comportamente nedezirabile.
Acestea sunt: atenția nemeritată pentru a obține conectarea, lupta de putere pentru a demonstra că este capabil, răzbunarea pentru a arăta că am capacitatea de a te răni și eu, și abandonarea oricărei acțiuni, demisionarea ca expresie a descurajării maxime.
Ce poți să faci? Să înțelegi care este scopul conflictului, ce dorește să obțină persoana respectivă, să eviți să alimentezi conflictul acordând atenție nemeritată comportamentului neutil, intrând în lupta de putere sau reacționând agresiv în cazul răzbunării, criticând sau ironizând persoana care este în demisionare (fără reacție la acțiunile noastre).
Să înțelegi că în spatele oricărui comportament neutil se află o intenție pozitivă și să faci un efort să înțelegi această intenție, să faci diferența dintre comportament și persoană, comportamentul este greșit, nu persoana care l-a adoptat, să fii empatic și încurajator pentru acțiunile sau eforturile pozitive ale persoanei în cauză, cât de mult și de des poți.
Să adopți o atitudine de egalitate cu cei cu care ești în situații de conflict, să eviți atitudinea de superioritate ( morală sau fizică) deoarece aceasta îi pune pe ceilați în inferioritate și, așa cum spunea Adler, nimeni nu acceptă poziția de inferioritate pentru mult timp și va căuta să ajungă în poziția de superioritate acționând în modul său subiectiv, util-pozitiv, sau neutil, prin comportamente nedezirabile, generatoare de conflict.
Domnica Petrovai – Mind Education Health
Când ceva ce face sau spune copilul sau partenerul te irită, înfurie, întristează și îți e greu să-ți stăpânești atacul sau protecția, asta spune ceva despre tine. Când ești reactiv/ă.
Critici, țipi, îți retragi afecțiunea, alegi tăcerea deși simți furie.
În momentele de reactivitate, când îți pierzi controlul, atunci te poți cunoaște tu pe tine mai bine.
De ce îți e frică sau teamă, ce îți lipsește și ai putea să faci pentru tine și relația cu celălalt.
În relația părinte-copil sunt multe momente de disconfort, din incapacitatea copilului de autocontrol, firească, din disconfortul pe care el îl trăiește în situații noi, modul în care el face față explorării sau situațiilor concrete din viața de zi cu zi. Certurile cu alți copii sau oboseala.
Ce are nevoie copilul este să se simtă în siguranță alături de noi, mai ales când simte un disconfort.
Să fim acolo pentru el. Cu o îmbrățișare, încurajare, ghidare dacă are nevoie. Însă emoționali prezenți.
Fără să transformăm relația părinte copil într-o luptă pentru putere, de control al copilului. Valoroase pentru copil și familie sunt mesajele despre conflicte.
În primul rând, sunt bune pentru că așa ne cunoaștem fără să ne fie teamă de conflicte, fără să ne fie teamă că dacă spunem ceva ce ne supără, celălalt se va supăra și ne va pedepsi.
Să avem libertatea de a ne dezvălui fără teamă. Fără să jignim, criticăm, să vorbim despre noi.
Al doilea mesaj valoros despre conflictele din familie este că întotdeauna reparăm relația.
Nu lăsăm să treacă pur și simplu. Reparat înseamnă că amândoi sau toți trei vorbim despre noi și ce am avea noi nevoie și să îl ascultăm și pe celălalt.
Foto: shutterstock.com
