De ce este alăptarea importantă din punct de vedere psihologic, atât pentru mamă, cât și pentru copil
Vrei să crești un copil inteligent, sănătos și fericit? Alăptează-l! Iată câteva motive pentru care alăptarea este benefică, mai ales la nivel psihic.
Se fac numeroase studii în ultimul timp, pentru a demonstra efectele benefice ale alăptării, atât asupra mamei și copilului, cât și asupra familiei și societății.
Este foarte ușor de demonstrat că laptele matern este superior oricărei formule de lapte praf pentru dezvoltarea fizică optimă a bebelușului, pentru protecția imunitară pe care i-o oferă acestuia, pentru protecția impotriva unor boli, cum ar fi diabetul, rahitismul, obezitatea, limfomul și altele.
Există numeroase studii despre efectele benefice ale alăptatului din punct de vedere psihologic.
Acizii grași din laptele matern, cât si alte componente bioactive, susțin dezvoltarea optimă a creierului, și deci participă la buna dezvoltare psihică.
Hormonul leptina, din laptele matern, are printre efecte reducerea stresului bebelușului, prin acțiunea asupra hipocampusului, hipotalamusului și a altor structuri din creier.
Majoritatea nevoilor bebelușilor se satisfac la sân
Bebelușul are nevoie de cât mai mult contact fizic cu mama, de preferat piele pe piele, pentru că aceasta îi ofera un sentiment de siguranță.
În timp ce este în brațele mamei și este alăptat, în corpul copilului, dar și al mamei, se secretă o substanță numită oxitocină, care le dă amândurora o stare de bine, și face ca relația dintre ei să fie mai strânsă, mai puternică.
Alăptarea contribuie de asemenea la întărirea relației de atașament, cu efecte pozitive asupra dezvoltării psihice, până la vârsta adultă.
Copiii crescuți într-o relație de atașament securizant vor deveni mai independenți și mai încrezători în propriile forțe.
Copiii alăptați vor avea un coeficient de inteligență mai mare decât cei nealăptați.
Urmărește și:
Lucruri interesante despre copii și dezvoltarea lor
Cum putem crește copii deștepți și fericiți
Majoritatea nevoilor bebelușilor se satisfac la sân: fie că îi e foame, sete, cald sau frig, somn, se plictisește sau este speriat, fie că îl doare burtica sau pur și simplu vrea să sugă, punerea la sân le rezolvă pe toate, ajutându-l pe sugar să fie mai liniștit, mai fericit, atunci când toate nevoile îi sunt satisfăcute rapid, iar în același timp mama capătă un sentiment de încredere în capacitatea ei de a-și crește puiul și de a-i oferi totul.
Studiile privind depresia post-partum demonstrează că mamele care alăptează suferă mai rar din această cauză sau fac forme mai ușoare.
În cazul în care tratamentul pentru depresie devine obligatoriu, se pot alege medicamente compatibile cu alăptarea pentru ca ea să poată continua.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptare până la doi ani și peste, mama și copilul fiind cei ce hotărăsc când să se oprească.
Nu există o vârstă când alăptarea devine inutilă sau dăunătoare
Chiar dacă rolul nutrițional scade după un an, anticorpii și efectele psihologice se mențin.
Cu cât copilul este alăptat pe o perioadă mai îndelungată, cu atât beneficiile sunt mai mari.
Un amplu studiu australian demonstrează că durata mai scurta a alăptării a fost asociată cu rate mai mari ale problemelor mentale cu semnificație clinică atât în copilărie, cât și la adolescență.
De asemenea, copiii alăptați sunt mai feriți de adicții decât cei nealăptați.
În fiecare an se descoperă noi beneficii ale laptelui matern, așadar toate mamele ar trebui să fie susținute să alăpteze, încurajate să își țină bebelușii la piept oricât de mult și-o doresc, oferindu-le astfel nu doar hrana ideală, ci și confort, siguranță, comunicare, dragoste.
Ilinca Tranulis, medic pediatru, Clinica de Alăptare
Foto: 123rf.com
