Îmi plac tații care se implică în creșterea copilului
Deseori bărbații sunt depășiți de nevoile unui bebeluș. Cel puțin, așa credem noi, femeile. În realitate, poate nu li se dă șansa să învețe. Sau, poate, unii, nici nu și-o doresc. De aceea admirăm tații implicați.
Citește și:
Confesiuni: Tu cum remediezi un conflict cu partenerul de cuplu?
Nu suntem un cuplu perfect, dar suntem mai fericiți împreună
Un bebeluș este o noutate și pentru mamă, atunci când este primul copil, apăi pentru tată. Măcar mama, timp de nouă luni, a avut timp să se familiarizeze cu ghemotocul din burtică, ba chiar să formeze o importantă relație de atașament.
Din exterior, tatăl, poate fi un observator, dar și un ajutor semnificativ pentru mamă și, astfel, pentru viitorul copil.
Odată născut copilul însă, multe cupluri se plâng de răcirea relațiilor amoroase, de distanțare, de faptul că, deși poate amândoi iubesc la fel de mult copilul, ajung să se identifice mai mult cu rolul de părinți decât cu cel de parteneri.
Și totuși, deși poate fi adevărată și această variantă, multe conflicte și răciri ale relațiilor se datorează implicării (mai mari) doar a unuia dintre părinți: a mamei.
Mama preia toate sarcinile, cu care se familiarizează treptat, pe care este mai mult decât dornică (sau mai-mult-decât-nevoită) să și le asume, iar tatăl ajunge să privească, precum musafirii, de pe marginea pătuțului.
Cum mulți bărbați încă poartă stilul de educație prin care au fost învățați să „nu fie emoționali” (precum femeile) nu vor spune sau vor crede că nu e „datoria lor” să preia anumite sarcini. Doar le face atât de bine mama, nu?
Alteori, chiar mama este cea care ține bărbatul la o anumită distanță pentru că, nu-i așa, acestea sunt rolurile pe care le-a învățat de mică: mama crește copilul.
Avem însă, din fericire, familiile tinere, familiile în care bărbatul crește copilul la fel de mult ca mama, implicat, dornit, iubitor, atent.
Acei bărbați pe care îi vedem cu copiii în parc, hrănindu-i, învățându-i, sau luându-și concedii de paternitate pentru a sta acasă cu copilul. Nimic mai frumos și mai sănătos.
Oare nu am învățat din atâtea surse pe care le avem la îndemână, cât de important este rolul tatălui? Cum se cresc copiii sănătoși, cu o bună stimă de sine și fericiți?
Tații sunt extrem de importanți. Și nu este suficient să fie prin casă, vizibil, dar cu rol de fantomă (e acolo dar nu se implică nicicum). Tații trebuie să aibă fix același rol cu mama.
Înafară de alăptare, proces natural și fiziologic aparținând mamei, toate celelalte sarcini pot să îi revină și tatălui. Ba mai mult, sunt tați care se pricep atât de bine la asta încât sunt de invidiat!
Foto: 123rf.com
