Divorțul părinților nu m-a afectat mai mult decât mă afectau ei ca părinți…

Am trecut prin divorțul părinților fără să știu prea bine ce mi se întâmplă. Erau și mai multe certuri și scandaluri, iar eu fie eram și mai ignorată, fie și mai pedepsită. La partaj, numai pe mine nu s-au „păruit', în rest, a contat orice piesă de mobilier.

Citește și:

Infidelitate: Iubitul meu mai avea o relație în paralel

După divorț m-am concentrat cel mai mult pe copii și comunicarea cu ei

Copilul îi revine mamei în mod automat, atunci când un cuplu divorțează. Cel puțin, dacă tatăl nu se luptă pentru copilul respectiv, eventual să și dovedească de ce mama nu ar fi un părinte de încredere. Dar știți în ce condiții trăiesc mulți copii din România…

Nimănui nu îi pasă dacă ai părinți alcoolici sau abuzivi, apăi să mai verifice care dintre ei este un părinte mai potrivit în urma unui divorț. Cei din afară, martori la proces, vor să treacă mai repede, cu mai puțină bătaie de cap: avocații să își ia banii, părinții, în cazul meu, să „apuce' cât mai multe din bunurile comune.

Eu cred că eram o greșeală comună de care nu știau cum să se debaraseze. A fost teribil, a fost dureros și umilitor. Am auzit-o pe mama urlând „Bine că vrei broșa aia din aur pe care mi-ai făcut-o cadou, dar pe fi-ta nu te înghesui să o iei! De ce n-o iei pe ea?'. Ce pot să spun… cu greu uiți așa ceva.

Cum a trecut? În cele din urmă, sora mamei mele (de parcă nu ar fi avut aceiași părinți) a decis să mă ia la ea. Mai mult, să mă înfieze întrucât ea nu putea avea copii.

Credeți că ai mei s-au opus? Greșiți. Ba chiar o vreme i-au acceptat micile atenții (încerca să se poarte frumos cu ei ca să mă obțină…) și au profitat de acest lucru. De dat, m-au dat fără regrete. Sincer, a fost spre norocul meu. De la vârsta de 8 ani am avut și eu o familie. Mică, dar iubitoare.

Cu noua mea mamă m-am mutat în alt oraș și am avut o nouă viață. Nu mi-a fost simplu începutul. Îmi amintesc suferința și o parte din mine v-a suferi mereu. Că nu am fost iubită și nici dorită de părinții mei. Că nu s-au sfiit să mi-o spună.

Mama biologică mă caută acum. Au trecut 25 de ani, iar eu sunt o sursă de venit. Credeți că este inspirată de vreo iubire maternă târziu descoperită? Greșiți iar. Am un salariu cu multe cifre și sunt un potențial finanțator.

În continuare este dureros că există astfel de persoane, astfel de părinți. Am avut și încă am nevoie de terapie. Măcar știu să merg la un psihoterapeut și să mă ocup de mine.

Cred că mesajul meu către cei care se regăsesc în astfel de situații este să nu își piardă speranța și, mai mult, să facă ei pentru ei înșiși ceea ce părinții sau aparținătorii nu au făcut.

Nu este simplu, dar de la un punct încolo, viața noastră depinde de noi înșine. Și avem responsabilitatea de a fi noi buni cu noi, indidiferent cum s-au purtat alții.

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Cuplu: Nu știam că este vorba despre gaslighting
Cuplu: Nu știam că este vorba despre gaslighting

Știam că nu îmi este bine lângă el pentru că nu mă simțeam în siguranță. Totodată însă, începusem să mă îndoiesc de mine, iar asta mă îngheța. Eram într-o relație în care trăiam un gaslighting cumplit din partea lui. Mă făcea să mă îndoiesc de ce spun, fac și gândesc eu.

Citeste
Vârsta nu are importanță
Vârsta nu are importanță

Credeam că este doar o încurajare, dar vârsta nu are importanță când vine vorba despre lucrurile pe care ți le dorești să le faci.

Citeste
Infidelitate: Iubitul meu mai avea o relație în paralel
Infidelitate: Iubitul meu mai avea o relație în paralel

Am văzut prin filme astfel de scenarii și chiar țin minte ce înverșunată eram când venea vorba despre infidelitate. Nici prin cap nu mi-a trecut că mi s-ar putea întâmpla mie, dar iată, viața bate filmul. Am aflat că iubitul meu are o altă relație în paralel.

Citeste
Divorțul părinților nu m-a afectat mai mult decât mă afectau ei ca părinți...
Divorțul părinților nu m-a afectat mai mult decât mă afectau ei ca părinți…

Am trecut prin divorțul părinților fără să știu prea bine ce mi se întâmplă. Erau și mai multe certuri și scandaluri, iar eu fie eram și mai ignorată, fie și mai pedepsită. La partaj, numai pe mine nu s-au „păruit”, în rest, a contat orice piesă de mobilier.

Citeste
Mama avea grijă de mine... sau oare nu era chiar așa?
Mama avea grijă de mine… sau oare nu era chiar așa?

Mereu mi-am spus că mama a avut grijă de mine. Dar acum, stau să mă gândesc că și eu, la rândul meu, aveam grijă de ea. Oare este normal?

Citeste
După divorț m-am concentrat cel mai mult pe copii și comunicarea cu ei
După divorț m-am concentrat cel mai mult pe copii și comunicarea cu ei

„Am trecut prin două divorțuri, ambele inițiate de mine, ambele necesare pentru mine, ambele dureroase pentru toate părțile implicate.

Citeste