Parenting: Cum îmi educ copilul să se comporte cu needucații?

Fac tot posibilul să mă asigur să îmi educ fiul cât mai bine. Evident, voi face greșeli, nu mă aștept la perfecțiune în parenting. Sper că nici el. Dar cum îl învăț să reacționeze față de copiii prost educați și încurajați de părinți să fie bădărani de mici?

Citește și:

3 calități pe care să le încurajezi la copii

Semnele depresiei la copii și adolescenți

Eram în parc, la locul de joacă, împreună cu o altă mămică și odraslele noastre, bune prietene de la grădiniță. Al meu are 5 ani, iar fetița ei, 4. Sunt veseli nevoie mare și, deși îmi place acest lucru, dar nu am pus prea mare accent pe el până acum: extrem de politicoși.

Nu mi-am învățat copilul că „nu e frumos' să faci un anumit lucru, dar l-am învățat să ceară voie, să spună mulțumesc și, dacă primește cu împrumut vreo jucărie de la alt copil, să o returneze sau să se joace împreună. Nu pare o schemă prea complicată. Cel puțin, așa credeam eu.

În parc, o altă mămică, de altfel aranjată cam mult pentru alergătura prin nisip pe care o facem cu toții vrând-nevrând, dar care mi-a atras atenția datorită vocii mai mereu ridicate.

Copilul, un băiețel de vreo 6 ani, în goană după atenție (a mamei, probabil), se tot îmbrâncea cu diverși, lua jucăriile copiilor și fugea cu ele, vorbea urât și chirăia mai mult decât se juca. Nume predestinat, mămica îl botezase Adolf.

Într-o primă fază, și eu și amica mea, ne-am gândit să le spunem copiilor noștri să se joace mai aproape de noi. Dar ce joacă ar fi fost asta? Se joacă aproape de noi toată ziua, prin casă. Am ieșit afară tocmai ca să alerge, să se bucure de parc.

Ne-am abținut și „tare bine am făcut', întrucât în următoarele 15 minute, fiica ei rămăsese fără păpușă, iar fiul meu fusese îmbrâncit pentru că i-a luat apărarea. Cu noi de față. La 10 metri de ei. În câteva secunde.

Evident, ne-am ridicat și ne-am dus să ne consolăm copiii. L-am rugat frumos pe Adolf să se joace fără a îmbrânci și să nu ia jucăriile dacă nu i-au fost oferite. Atunci, m-am gândit să îi spun lui Adolf că nu e frumos ce face.

Mămica a privit siderată. Apoi a țipat la Adolf. Apoi i-a spus că îl bate dacă mai face așa. Apoi s-a amuzat cu o amică (nu era nici ea singură) că așa e fi-su, dacă vede ceva ce vrea, ia pur și simplu. Copil mai ambițios și determinat nu știe!

Ea era mândră de odrasla ei abrutizată de la o vârstă fragedă. Dar ce facem noi, ceilalți părinți? Și noi ca adulți avem de-a face cu astfel de personaje. Probabil în copilărie, Adolfi la rândul lor.

Dar dacă eu ca adult am învățat să ignor sau să îmi apăr proprietatea dacă este cazul, așa cum consider, ce îmi învăț copilu să facă?

Copiii noștri au reacționat frumos. Paul, fiul meu, a luat apărarea Smarandei, fiica prietenei mele. S-a ales cu o îmbrânceală. Copila a rămas fără păpușă. Eu ce le spun în situația asta? „Da, nu este frumos ce a făcut Adolf. Voi să nu faceți așa.'

Dar dacă se întâmplă când eu nu sunt de față să apăr copiii? Dacă peste 5 ani, Adolf va considera oportun să îi bată pe amândoi?

Sincer, sunt complet blocată în astfel de situații. Eu aș fi putut să îi dau o palmă mamei lui Adolf, într-un mod ambițios și determinat. Dar poate îi dă și soțul acasă. Și ei și lui Adolf. Poate își dau destule palme între ei și tot nu învață nimic.

Ce e de făcut cu personajele acestea? Le pot ignora dacă nu interacționează cu mine și cu copilul meu. Dar o fac. Și, oare, chiar sunt de ignorat?

I-am spus părerea mea mămicii lui Adolf în ziua aceea. M-am apropiat de ea și i-am transmis că Adolf este probabil într-o suferință continuă, iar amenințarea cu bătaia nu funcționează. Probabil așa primește el atenție de la ea. Dar nu a fost suficient și mă îndoiesc că a schimbat ceva…

Foto: shutterstock.com

Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Relația cu sine: De ce este important să te pui pe primul loc
Relația cu sine: De ce este important să te pui pe primul loc

Relația cu sine este deseori neglijată. Și nu înseamnă să îți iei rochia la care visai și nici să te răsfeți cu o păjitură în plus. Înseamnă, pur și simplu, să contezi pentru tine.

Citeste
Vreau să am grijă de tine, dar este mai important să știi tu să faci asta
Vreau să am grijă de tine, dar este mai important să știi tu să faci asta

În cuplu, este o virtute să ai grijă de partener, dar aceasta nu trebuie să preia din responsabilitatea pe care o are el față de propria persoană. Sunt aici să fac și pentru tine, dar nu în locul tău…

Citeste
Căsnicie: când nu ne despărțim din teama ca celălalt să nu cumva să fie fericit
Căsnicie: când nu ne despărțim din teama ca celălalt să nu cumva să fie fericit

Nicio căsnicie nu cred că este simplă, minunată și lipsită de orice griji și probleme. Dar ce ne-o ambiționa să rămânem într-o relație încheiată de mult?

Citeste
Parenting: Cum îmi educ copilul să se comporte cu needucații?
Parenting: Cum îmi educ copilul să se comporte cu needucații?

Fac tot posibilul să mă asigur să îmi educ fiul cât mai bine. Evident, voi face greșeli, nu mă aștept la perfecțiune în parenting. Sper că nici el. Dar cum îl învăț să reacționeze față de copiii prost educați și încurajați de părinți să fie bădărani de mici?

Citeste
De acest Crăciun îmi fac cadou deconectarea
De acest Crăciun îmi fac cadou deconectarea

Vreau să îmi dedic acest Crăciun în mod egoist, pentru binele meu mental și fizic. Așadar, îmi fac cadou deconectarea. De la Facbook, de la email, de la sms, de la eșecul avut cu un proiect la muncă și ultima ceartă cu iubitul, de la nemulțumirea alor mei că nu sunt socrii și pretențiile mătuși-mii de a merge să mănânc sarmale la ea.

Citeste
Norocul meu că nu am avut succes la femeia pe care o iubeam
Norocul meu că nu am avut succes la femeia pe care o iubeam

Femeia pe care o iubeam nu se uita la mine. Nu eram realizat, nu eram interesant pentru ea, nu aveam niciun succes. Ea însă mă fascina. Am suferit, iar acum sunt fericit. Sunt fericit că mi-a dat flit atunci.

Citeste