Cum să avem așteptări sănătoase de la un partener de cuplu

Cu toții ne dorim anumite lucruri de la o relație de cuplu, dar deseori, dorințele noastre pot fi nerealiste. Iată cum putem avea așteptări sănătoase de la un partener de cuplu.

Citește și:

Cuplu: alegerea partenerului cu care ai deja o relație

Iubirile care dor: Teama de abandon, terenul fertil al relațiilor toxice

Atunci când pornim pe un drum „în doi”, o facem plini de elan, de dorință, de speranță că „totul va fi bine”. Dar, în același timp, dincolo ­­de tot acest bagaj optimist, nu luăm totul de la zero, chiar dacă mereu spunem că este „un nou început”.

Ci, mai mult sau mai puțin conștient, aducem cu noi umbre ale relațiilor din trecut, ecouri ale lucrurilor care nu au funcționat așa cum ne-am fi dorit, pe care le integrăm sub forma unor așteptări pe care le avem de la noul partener de cuplu.

Poate că la începutul relației, când totul este roz, când încă suntem în etapa descoperirii celuilalt, aceste așteptări nu sunt atât de evidente.

Însă odată cu maturizarea relației sau cu apariția conflictelor inerente în orice relație de cuplu, aceste așteptări pot lua amploare și pot ieși foarte ușor la suprafață sub diferite forme de exprimare: reproșuri, cerințe sau dorințe mai mult sau mai puțin realiste, mai mult sau mai puțin sănătoase.

 

Cum să avem așteptări sănătoase de la partenerul de cuplu

Pentru început, analizăm rând pe rând lista noastră de dorințe pe care le avem de la partenerul nostru de viață.

Mai întâi ar fi să ne întrebăm cât de realiste sunt așteptările noastre. Pot fi ele realizabile într-o relație reală de cuplu? Sau ceea ce ne dorim face parte din modelul ideal de partener de cuplu pe care ni l-am construit în mintea noastră?

A trăi într-un plan ideal, a avea așteptări ca partenerul de viață să ne ofere luna de pe cer sau să ne pună lumea la picioare, să fie trup și suflet doar pentru noi este puțin posibil să se întâmple în realitate.

Din acest motiv, astfel de așteptări sunt complet nerealiste și atât timp cât vom continua să le hrănim nu ne vor putea conduce către o relație autentică și funcțională de cuplu, ci, din contră, vor amplifica starea de insatisfacție sau nemulțumire, dând naștere la conflicte.

Apoi ar fi necesar să analizăm dacă dorințele noastre sunt în concordanță cu normele și valorile partenerului nostru de viață. Sunt ele în consens cu nevoile și dorințele lui personale, se potrivesc cu visele și cu idealurile sale sau nu?

Este esențial să ne răspundem la aceste întrebări într-o manieră cât mai fidelă cu realitatea, pentru că atunci când solicităm celuilalt să facă schimbări  sau să întreprindă acțiuni care nu sunt în acord cu credințele și valorile sale, doar ca să ne îndeplinească așteptările, nu facem altceva decât să-l limităm sau să-i îngrădim dreptul de a fi el însuși și să-i cerem să se încadreze într-un tipar de partener pe care ni-l dorim.

Însă rezultatul pe care îl vom obține nu va fi unul real și de durată atât timp cât schimbarea va fi impusă și nu vine din interiorul său, ci doar „de dragul nostru”. Iar în final, ne vom alege doar cu frustrări și cu dorințe neîmplinite.

Și, nu în ultimul rând, este important să investigăm dacă nu cumva punem pe umerii partenerului de cuplu responsabilități care nu îi aparțin, precum fericirea, echilibrul sau împlinirea noastră.

Pentru că nimeni altcineva în afară de noi nu este responsabil pentru ceea ce simțim, pentru modul în care percepem și descifrăm tainele vieții, pentru modul în care reușim sau nu să ne găsim echilibrul interior sau alegem să ne trăim viața.

De aceea, este în beneficiul nostru să descoperim singuri cum să fim bine cu noi înșine, ce ne aduce bucurie și ce ne împlinește.

Odată ce avem răspunsuri la toate aceste întrebări, putem decide care dintre așteptări sunt sănătoase, realiste și ne aduc beneficii și la care dintre ele ar fi indicat să renunțăm, deoarece ne aduc doar dezavantaje și prejudicii atât în plan emoțional, cât și în plan relațional.

 

De Andra Zaharia, psihoterapeut integrativ, psiholog clinician

Consiliere dezvoltare personală și în carieră

Tel.: 0726.757.396

andrazaharia.weebly.com

Foto: shutterstock.com

Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Top 10 motive pentru care bărbații rămân single
Top 10 motive pentru care bărbații rămân single

În caz că vă întrebați, nu toți bărbații sunt evitanți emoțional sau afemeiați. Există o listă întreagă de motive pentru care rămân single și, cunoscându-le, poate reușim să înțelegem mai bine anumite situații.

Citeste
Bărbatul potrivit în momentul nepotrivit
Bărbatul potrivit în momentul nepotrivit

Căutăm bărbatul potrivit, indiferent că ne conștientizăm sau nu idealurile. Avem o listă a trăsăturilor și calităților dezirabile, la fel cum știm ce nu ne dorim de la un partener. Ce facem însă, atunci când găsim bărbatul potrivit în momentul nepotrivit?

Citeste
3 motive pentru care alegem o despărțire
3 motive pentru care alegem o despărțire

Cu toții am experimentat cel puțin o despărțire de persoana iubită. Știm în ce constă travaliul, dar uneori este o decizie mai bună decât continuarea unei relații nefericite. Motivele despărțirii variază de la cele incontestabile, evidente pentru ambii parteneri, la cele mai puțin vizibile, dar la fel de copleșitoare. Vorbim despre trei din motivele ultimei categorii.

Citeste
Cum să avem așteptări sănătoase de la un partener de cuplu
Cum să avem așteptări sănătoase de la un partener de cuplu

Cu toții ne dorim anumite lucruri de la o relație de cuplu, dar deseori, dorințele noastre pot fi nerealiste. Iată cum putem avea așteptări sănătoase de la un partener de cuplu.

Citeste
Reacții și manifestări ale copiilor sub stres
Reacții și manifestări ale copiilor sub stres

Nu doar adulți reacționează la stres, ci și copiii. Ei se pot îngrijora atunci când aud fragmente din discuțiile părinților, când performanțele academice nu sunt cele așteptate și pot deveni confuzi când primesc mesaje contradictorii de la membrii familiei. Iată câteva dintre reacțiile și manifestările lor în astfel de situații.

Citeste
Cum trăiesc copiii stresul, frica și anxietatea
Cum trăiesc copiii stresul, frica și anxietatea

Pe unii dintre noi stresul ne mobilizează, pe alții ne inhibă, poate chiar ne încremenește. În terapie, copiii au descris stresul ca o ploaie rece de toamnă, ca un fulger sau cutremur, ca un scrijelit de cretă pe tablă, un ocean de gânduri amestecate, o furculiță ascuțită. Aceste metafore vorbesc despre cum trăiesc ei îngrijorarea, confuzia, anxietatea sau frica.

Citeste