Drogurile legale – între senzații tari și consecințe groaznice
Adolescenții spun că sunt senzaționale. Consecințele? Cine se gândește la consecințe?! Drogurile legale sunt un flagel subteran, statul nu știe cât se consumă și care e rata de creștere a consumului. Dar ce sunt acestea? Alina Ciupercovici, în colaborare cu Dana Burciu, psiholog clinician și psihoterapeut la Clinica ALIAT Suceava, explică ce se întâmplă cu „legalele“.
Ce înseamnă droguri legale
Prin „drog“ se înțelege orice substanță, naturală sau artificială, care schimbă starea cognitivă, psihoafectivă și comportamentul unei persoane.
În sens retrâns, se referă la acele substanțe care pot provoca toleranță și dependență. După sistemul juridic, drogurile se clasifică în droguri legale și droguri ilegale, făcându-se totodată, pentru cele ilegale, diferențierea între droguri de risc (marijuana) și droguri de mare risc (heroina, cocaina).
În România, droguri legale (știute de noi toți) sunt alcoolul și nicotina, dar tot aici intră și alte stimulente precum cafeaua, ciocolata sau diverse băuturi considerate energizante.
Alte substanțe din categoriile drogurilor sunt ilegale în România, fiind pedepsită producerea, importul, comercializarea, deținerea pentru consum.
Însă acest fapt nu oprește consumul ascuns de droguri în România. Potrivit celui mai recent raport al ANA privind statisticile consumului de droguri în țara noastră, și potrivit a ceea ce vedem și în practica noastră, primul cel mai consumat drog este canabisul, urmat apoi de etnobotanice (substanțe necunoscute asupra conținutului, care, însă, produc efecte psihoactive extrem de nocive pe termen lung).
Asta nu înseamnă că nu există și un procent necesar de a fi luat în considerare de consumatori de droguri de mare risc.
Ce ne îngrijorează foarte mult, pe lângă efectele extrem de nocive ale etnobotanicelor asupra creierului și sănătății mintale, este puterea foarte adictivă a acestora.
Pacienții noștri cu dependență de etnobotanice povestesc despre apariția dorinței de a consuma din nou, imediat după primul sau primele episoade de consum, precum și despre instalarea rapidă a toleranței, ajungând la o cantitate extrem de mare de drog consumată zilnic.
Citește și:
Neajunsurile de la maturitate ale unui copil răsfăţat în exces
Temeri și greșeli ale părinților adoptivi
Ce manifestări dau
Clasificarea drogurilor și manifestările determinate pot fi cel mai ușor descrise și înțelese din perspectiva efectului principal asupra activității creierului, respectiv:
droguri care inhibă activitatea sistemului nervos central, droguri care stimulează activitatea sistemului nervos central, droguri care modifică sau perturbă activitatea sistemului nervos central.
Cum se numesc și unde se găsesc
Dintre drogurile inhibitoare ale activității creierului fac parte alcoolul, tranchilizantele (cum ar fi ketamina, hipnoticele, opiaceele), heroina, morfina, metadona, cu efecte de diminuare a funcționării normale.
Drogurile stimulente ale activității sistemului nervos central includ acele substanțe care produc o stare de excitație care se poate manifesta prin hiperactivitate sau insomnie ori comportamente impulsive, incluzând cocaina, amfetaminele.
Legat de drogurile care modifică activitatea creierului, cunoscute sub eticheta de psihedelice, acestea produc modificări psihice, mai ales în sfera cognitivă și perceptuală – halucinații, percepții distorsionate, fiind cuprinse aici LSD, mescalina, psilocybina, ecstasy, derivații de canabis –hașiș, marijuana etc.
În prezent, cele mai consumate droguri de către adolescenți sunt canabisul și etnobotanicele, mai ales fiind considerate ca accesibile, cu efecte extrem de nocive precum:
probleme de integrare și relaționare, scăderea capacității de control emoțional, stări depresive ori confuzionale, stări psihotice, sindrom amotivațional, comportamente antisociale, agresivitate, deteriorare fizică și psihică.
Unde se distribuie
Disponibilitatea și accesibilitatea etnobotanicelor sunt foarte ridicate, ceea ce face să crească numărul de consumatori, în general, și în rândul tinerilor, în special.
Pacienții noștri adolescenți relatează că cel mai greu le este atunci când doresc să nu mai consume, pentru că realizează că sunt nevoiți să evite foarte multe împrejurări și grupuri, astfel încât să se țină departe de consum; sau să învețe să refuze consumul și să facă față presiunii grupului.
Din punctul acesta de vedere, vulnerabilitatea adolescenților este una generală, mai ales dacă ne gândim la dorința acestora de acceptare și apartenență la un grup, de validare, de curiozitatea și tendința de a căuta comportamente care să le genereze rapid starea de satisfacție.
De ce sunt periculoase
Periculozitatea etnobotanicelor este una foarte ridicată, pentru că au o compoziție chimică care nu se cunoaște, cu efecte devastatoare asupra sănătății fizice și psihice.
Mai mult de atât, puterea și severitatea efectelor sunt tot mai mari, în această perioadă fiind discutate manifestările „zombie“ ca urmare a consumului de etnobotanice.
Ele acționează ca un amestec de substanțe chimice care blochează diferiți transmitățori ai creierului, cu efecte atât fizice, cât și psihice, precum:
uscăciunea gurii, tahicardie, anxietate paroxistică, dilatație pupilară, stare de sufocare, pareze musculare, agitație, stări psihotice cu halucinații și idei delirante, agresivitate crescută.
Consumul îndelungat de etnobotanice duce la deteriorare fizică și psihică exrem de gravă, stările psihotice care apar în consum fiind greu de diferențiat clinic, ca manifestări și severitate, de boala psihotică, schizofrenia.
Recuperarea este necesar să includă dezintoxicare și tratament o perioadă lungă de timp, cu etape de tratament pornind prioritar de la oprirea consumului și ameliorarea fizică și psihică.
Cum își dă un părinte seama că are un copil consumator
Părinții își dau seama că au un copil care probabil consumă droguri, respectiv etnobotanice, atunci când semnalează schimbări sau accentuări emoționale și de comportament persistente la acesta, precum: neglijarea activităților și responsabilităților; tendința de ascundere; stări de iritare și agresivitate fizică și verbală;
petrecerea unor perioade de timp mai mari în anturaj; stări depresive ori de anxietate; scăderea motivației pentru a face lucruri; neglijarea igienei personale; deteriorare fizică.
Recomandarea este de consultare a unui specialist; atunci când sunt semnalate astfel de modificări, pentru a fi făcută o evaluare diferențială.
Este foarte importantă implicarea familiei în procesul de recuperare în dependența de etnobotanice, începând din momentul evaluării problemelor apărute în conduita adolescentului, precum și prin intrarea familiei în procesul de tratament psihoterapeutic.
Ce povestesc adolescenții
Pacienții noștri adolescenți povestesc că au experimentat, în primul rând, puterea adictivă a etnobotanicelor, ajungând să dorească să reia consumul după primele episoade de consum, precum și instalarea rapidă a toleranței, ajungând să consume, în scurt timp, zilnic, o cantitate extrem de mare de drog.
De asemenea, povestesc că unul dintre efectele resimțite a fost agresivitatea fizică și verbală și stările conflictuale în relațiile cu familia, ajungând la manifestări violente și comportamente deviante, de furt ori tâlhărie.
Ce exprimă ei de multe ori este că se simt „prăjiți“, că le este greu să se concentreze, să ia decizii, să simtă motivație de a face lucruri, să simtă emoții, că le este greu să se țină pe deplin departe de consum, odată ce știu că le-ar putea procura ușor.
Însă în unele situații, de consum îndelungat de etnobotanice, se instalează sau se declanșează boli psihice grave ori tulburări de personalitate, cu probleme de integrare și relaționare, de autonomie personală.
Ceea ce face ca recuperarea să fie una cu implicații multidisciplinare, de lungă durată, cu îmbinarea metodelor terapeutice dovedite eficiente în tratarea dependențelor de droguri.
Ce se poate face la Clinica ALIAT Suceava pentru aceste dependențe
Clinica Aliat Suceava tratează dependența de droguri în cazul adolescenților printr-un proces de recuperare care include servicii de evaluare psihologică, evaluare psihiatrică potențial cu prescriere de tratament medicamentos, psihoterapie individuală și de grup, psihoterapie de familie, atât în regim ambulatoriu, cât și în regim rezidențial.
Recuperarea poate include menținerea tratamentului în regim ambulatoriu, cu îmbinarea cu module de tratament rezidențial intensiv de scurtă durată, stabilite la intervale, în funcție de severitatea dependenței și de evoluția stării pacientului.
Un astfel de proces de recuperare poate dura în jur de unul sau doi ani, îmbinând cele mai eficiente metode de tratament al adicțiilor pentru recuperarea cea mai bună pe termen lung.
Foto: Shutterstock
