5 semne că este momentul să începi psihoterapia

Știm că psihoterapia ne este utilă, dar mulți dintre noi încă speră ca problemele să treacă de la sine sau să își diminueze impactul în timp. Iată câteva semne că este momentul să mergi la un psihoterapeut.

Citește și:

Efectul martorului sau al spectatorului

Cum știi că psihoterapia are efect

„Fac mereu aceleași greșeli'

Fie că vorbim de planul relațiilor de cuplu, de cel profesional sau familial, dacă ajungem să conștientizăm că lucrurile nu merg cum trebuie și, mai mult de atât, ne regăsim mereu în același punct, înseamnă că este momentul pentru o schimbare.

Cel mai important pas este deja făcut: conștientizarea problemei, identificarea cercului vicios.

Asta nu înseamnă că trebuie să ne gândim că acesta este destinul nostru și nu putem schimba nimic. Din contră, depinde de noi să identificăm tiparul de gândire și comportament, emoțiile care ne determină să gestionăm identic situațiile și motivul pentru care am rămas blocați într-un scenariu.

Astfel de analize pot fi făcute eficient doar în compania unui psihoterapeut, capabil să ne ghideze, să ne adreseze întrebările potrivite, să ne provoace să privim în interiorul nostru și să ne înțelegem motivele și motivația.

 

„Am frecvent dureri de cap sau de stomac deși, medical, nu am nicio problemă'

Reacțiile corporale de disconfort, care pot lua forma durerilor de cap, de stomac, oboselii accentuate, balonării chiar, sunt de multe ori, somatizări ale stării psihice.

Practic, ignorând problemele care ne macină, acestea își găsesc exprimarea la nivel corporal, mai greu de ignorat.

Stresul acumulat este unul dintre factorii care generează multe stări de disconfort fizic. Anxietatea, la fel.

Indiferent de starea cu care te confrunți, prima intenție este aceea de a merge la medic pentru a exclude cauzele organice. Dacă nu se confirmă niciun diagnostic, atunci este momentul să te ocupi de psihicul tău și să mergi la psihoterapeut.

 

„Urăsc felul în care arăt'

Complexele nu sunt sănătoase, iar pe termen lung, imaginea de sine este alterată până la nivelul în care indiferent ce feed-back primim din jur, alegem să ignorăm totul, concentrându-ne pe autocritică.

Vocea critică interioară, deseori considerată a avea un rol de catalizator, care ne motivează să ne autodepășim, este complet nocivă atunci când ne încarcă negativ, împiedicându-ne să ne acceptăm și valorizăm pentru ceea ce suntem.

Mai mult, știai că vocea aceasta interioară care te critică permanent, nu este vocea ta, ci ai interiorizat criticile auzite sau interpretate de tine astfel, din partea altcuiva (părinte, profesor, îngrijitor, partener)?

Descoperirea rădăcinilor acestor sentimente și convingeri despre propria persoană o poți face ghidat, în cadrul unei relații terapeutice.

 

„Mă simt mereu vinovată'

Îți ceri scuze des? „Îmi pare rău' face parte din vocabularul tău chiar și atunci când situația nu implică scuzele? Simți că datorezi ceva lumii sau că nu faci suficient de multe ori de bine?

Vina este parte dintr-o istorie personală în care nu am fost capabile să ne oferim iertare, convingându-ne că suntem prea puțin valoroase sau, în același timp, vine dintr-o imagine de sine precară, care ne situează în permanență la un nivel inferior față de toți ceilalți.

Uneori realizăm că ceea ce simțim este vină, alteori acționăm în baza ei cu credința că „facem ceea ce trebuie'. Este un sentiment copleșitor și dificil de gestionat, motiv pentru care, este util să apelăm la psihoterapie.

 

„Relațiile mele de cuplu nu funcționează'

Din păcate, deseori optăm pentru decizii precum „nu am noroc', „așa îmi e dat' sau „acesta este destinul meu' când vine vorba despre relații de cuplu nefericite ori de-a dreptul toxice.

Dar cercul vicios continuă și ne regăsim mereu în același scenariu, repetând același tipar.

Alegem același tip de partener, ajungem la aceleași nemulțumiri, conflicte, plictiseală sau așteptări nerealiste… iar finalul este mereu același.

Poate am citit ceva psihologie și ne gândim că rădăcina acestor probleme se află în relația pe care am avut-o cu părinții noștri.

Dar ce facem cu această informație? Cum au influențat ei relațiile noastre de cuplu actuale? Pentru răspunsuri și, bineînțeles, vindecare, este necesar să mergem la un psihoterapeut.

 

Așa cum știm că avem nevoie să ne îngrijim de corpul nostru atunci când nu suntem sănătoși, la fel, o parte importantă din noi o reprezintă psihicul. Să accepți să primești ajutor înseamnă să îți acorzi ție atenție și grijă. Să vrei să investești în dezvoltarea ta personală pentru a ajunge să trăiești o viață mai armonioasă. La psihoterapie nu merg (doar) cei care au traversat o traumă sau un alt eveniment cu impact major, ci mergem atunci când trăim un disconfort pe care dorim să îl remediem, iar ședințele de terapie sunt structurate întotdeauna după nevoile clientului. Așadar, nu ignora ceea ce se întâmplă cu tine ci acceptă să îți oferi sprijin.

 

De Anca Maftei, psihoterapeut integrativ, psiholog clinician și specialist în psihologie organizațională

anca.maftei@gmail.com

Tel.: 0728.440.855

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
5 semne că este momentul să începi psihoterapia
5 semne că este momentul să începi psihoterapia

Știm că psihoterapia ne este utilă, dar mulți dintre noi încă speră ca problemele să treacă de la sine sau să își diminueze impactul în timp. Iată câteva semne că este momentul să mergi la un psihoterapeut.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste