Stresul muscular – consecința copleșitoare a multitasking-ului

Deseori să ții pasul cu viteza în care trăim azi înseamnă suprastimulare. Suntem dependenți de dispozitivele electronice – doar avem nevoie de ele! -, suntem multitasking – poate ne-om impresiona șeful – și suntem complet deconectați de noi înșine (cine mai are timp și pentru asta?). Iată câteva informații despre stresul muscular, anxietate și degradarea psihică datorate suprastimulării.

Citește și:

De ce reactionam diferit la stres

Cum ne putem ajuta sa iesim din depresie

Uneori simțim că nu ne putem baza pe musculatura noastră. Alteori, simțim slăbiciune, tremur sau amorțeală fie în brațe, în picioare, în musculatura feței, a umerilor sau spatelui.

După eliminarea posibilelor cauze medicale (totuși, boala Parkinson debutează după vârsta de 60 de ani), studiile demonstrează că acesta este efectul pe care stresul îl are asupra musculaturii corpului.

Zona sau intensitatea acestor simptome variază de la o persoană la alta, dar ignorate, se pot agrava în timp.

Când stresul este singura condiție de la baza acestui disconfort muscular, organismul eliberează hormonii de stres în sânge (cortizol) care împreună cu adrenalina au scopul de a determina răspunsuri fizice, psihice și emoționale care să ne ajute să facem față situației cu care ne confruntăm, văzute ca un pericol.

Chiar și în absența unui pericol real, sistemul nostru nervos va fi hiperactivat, ne va crește tensiunea, iar muculatura va prelua stresul rezultând starea de disconfort, slăbiciune sau chiar durere.

Starea permanentă de alertă, generată de multitasking, aduce cu sine epuizarea, iar corpul, în scurt timp, își pierde abilitatea de a răspunde adecvat stimulilor din jur.

Daniel Levitin, psiholog și doctor în neuroștiințe afirmă că multitaskingul și dependența neurologică pe care am dezvoltat-o față de dispozitivele electronice sunt responsabile pentru gândirea irațională și slăbirea capacității de concentrare a atenției.

În consecință, cu cât trăim mai frecvent în stres (iar aici punem accent pe cel generat de suprastimularea senzorială și cognitivă), considerând că „așa stau lucrurile și nu avem ce face', cât timp nu facem nimic pentru a ne detașa și a ne ajuta pe noi înșine, simptomele vor persista, crescând riscul de a ajunge la depresie.

De asemenea, odată ce contactul nostru cu stresul se va diminua, îndepărtându-ne de acele situații care determină răspunsuri puternice în interiorul nostru, putem continua să resimțim stresul muscular timp de câteva săptămâni.

Abia apoi musculatura se va destresa, revenindu-și. În acest scop, plimbările, exercițiile simple, o dietă echilibrată și odihna adecvată sunt necesare pentru recuperarea organismului.

Chiar și în cazul odihnei adecvate, studiile ne recomandă să stăm departe nu doar de privarea de somn ci și de somnul în exces, asociat cu creșterea riscului de obezitate și boli cardiovasculare.

Desigur, dacă ai citit acest material și te îngrijorezi constatând că și tu prezinți astfel de simptome, nu o face. Îngrijorarea înseamnă stres și tocmai am stabilit care este efectul lui asupra corpului tău…

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Stresul muscular – consecința copleșitoare a multitasking-ului
Stresul muscular – consecința copleșitoare a multitasking-ului

Deseori să ții pasul cu viteza în care trăim azi înseamnă suprastimulare. Suntem dependenți de dispozitivele electronice – doar avem nevoie de ele! -, suntem multitasking – poate ne-om impresiona șeful – și suntem complet deconectați de noi înșine (cine mai are timp și pentru asta?). Iată câteva informații despre stresul muscular, anxietate și degradarea psihică datorate suprastimulării.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste