Cum să depășești teama de condus
O mașină ne ajută, ne oferă independență, confort, ajungem în locuri greu accesibile cu mijloacele de transport în comun, putem călători în voie în afara orașului. Însă unii oameni nu se pot împrieteni cu condusul. De unde teama de condus și care este rezolvarea?
Învinge-ți teama!
Asumarea unui lucru, de multe ori, înseamnă și trecerea la acțiune. Atunci când dăm vina pe ceilalți, rezolvarea dificultății devine imposibilă, iar noi avem un avantaj: rămânem într-o zonă de siguranță.
Cel mai mare obstacol e să vorbim despre ea și să recunoaștem această teamă. Dovada este un studiu cu 88 de voluntari, participanții descriind adesea sentimentul de rușine asociat cu dificultatea în condus, ceea ce îi oprește să vorbească cu prietenii și familia despre problema lor.
Asumarea fricii la volan înseamnă asumarea unei „rușini sociale“, pentru că astăzi condusul e o necesitate și o activitate pe care mulți o practică cu succes.
Dacă greșești la volan, ceilalți participanți la trafic te văd (stima de sine scade), pot deveni agresivi verbal și în gesturi, iar fiecare greșeală costă.
Predispoziție pentru teama de condus
Putem discuta de un fond emoțional anxios care poate predispune la teama de condus. Din experiența cu clienții de la cabinet, o cauză principală este neîncrederea în propria persoană și în capacitățile personale necesare la condus: mobilitatea atenției, coordonarea vizual-motorie, timpul de reacție, orientarea, etc.
De cele mai multe ori, persoanele care prezintă simptomele fricii de a conduce au o încredere în sine scăzută și le e teamă și în alte activități din viața de zi cu zi.
De exemplu, nu se exprimă cu ușurință în public, nu încearcă cu ușurință ceva nou și au o nevoie de control ridicată. În momentul în care sunt la volan și nu știu să conducă, se văd în incapacitatea de a face totul perfect și apare panica.
Frica de a conduce se transformă în fobie, prin evitare. Vestea bună e că frica de a conduce este un comportament învățat, deci acest moment poate fi depășit.
Citește și:
Răni emoționale: Rana de abandon sau masca dependentului
Răni emoționale: Rana de respingere cu masca de fugar
Simptomele fricii de condus
Iată o serie de indicatori ai fobiei de condus: palpitaţii cardiace, stare de rău, durere în piept, respiraţie accelerată, ameţeală, un sentiment de irealitate, picioare moi, transpiraţie puternică, gât uscat, auzul alterat.
Simți că nu ești atentă cât ar trebui, îți tremură mâinile, corpul. Când știi că urmează să conduci (fie și pe distanțe scurte), ai o stare de neliniște, simți că nu poți deține controlul, simți că „te deranjează“ stomacul.
Starea de panică apare ușor, de exemplu, în curbe, în intersecții aglomerate. Te gândești că nu poți fi atentă simultan la toți stimulii de pe traseu și să și schimbi vitezele, în același timp.
Poate apărea teama de mașinile de pe sensul opus (în special, de camioane) și destul de des – sentimentul de… rușine.
Teama de accident
Și aici neîncrederea în sine își face simțită prezența. Mai exact, neîncrederea în capacitățile personale de șofat. Dacă ți-e teamă să nu faci accident când intri într-o intersecție, e timpul să cunoști foarte bine regulile și semnele de circulație, astfel încât să știi cui să-i oferi prioritate.
Poți exersa ca pasager, să gândești ca și cum ai fi șoferul pe tot parcursul drumului, să observi cât mai mulți stimuli (pietoni, manevrele mașinilor, semnalizări, puncte de reper).
Fii atent la stilul de condus al șoferului și anticipează-i mișcările. Cum era de așteptat, anxietatea este asociată cu o creștere a riscului perceput.
Ideea generală este că șoferii care percep un risc scăzut de accident, vor șofa nesăbuit, în timp ce aceia care percep un nivel ridicat de risc în aceeași situație, vor șofa precaut.
În ciuda diferențelor, ambele teorii susțin că atenția persoanelor anxioase este distrasă de la sarcină prin grijile care le preocupă procesarea acțiunilor de șofat.
Altfel spus, se urcă la volan cu neliniște și cu acest gând de teamă de accident, nu se mai pot concentra la activitatea de condus, vor apărea greșeli, iar teama se va mări. E foarte important să ne liniștim înainte de a porni la drum.
Scrie pe o foaie câteva afirmații pozitive despre abilitatea ta de a conduce calm și relaxat. De exemplu: „Pot fi calm și relaxat în timp ce conduc și să mă bucur de drum“.
Citește-le înainte să adormi și dimineața când te trezești, cu voce tare, și imaginează-te conducând calm și relaxat. Nu subestima puterea acestui simplu exercițiu.
De asemenea, înainte de a pleca la drum, realizează exerciții de respirație, astfel încât să-ți liniștești ritmul interior și să pornești cu calm.
Frica apare în cazul în care cererile de sarcini depășesc capacitățile proprii percepute de șofer, în timp ce anxietatea crește odată cu mărirea conflictului șoferului între siguranță și viteză.
Mesajul că mergem prea încet, transmis de către ceilalți participanți la trafic și de pasagerul din dreapta (de obicei, tatăl sau partenerul), devine o presiune pentru șoferul începător.
O mașină puternică nu este ușor de condus de un începător, care simte că nu poate controla viteza cu care rulează mașina. O astfel de persoană trebuie să se uite prima dată la ritmul ei interior și să și-l accepte.
Nu-i nimic, nu trebuie să mergi cu 130 km/h pe autostradă. Până te obișnuiești cu viteza, poți merge și cu 90 km/h în spatele unui tir. Este important de reținut că tu ești cel care conduce mașina, nu mașina te conduce pe tine.
Teama de judecata celorlalți
Evaluarea negativă a performanței șoferului este simțită ca o amenințare a stimei de sine. Neplăcerea de a conduce este asociată cu un control redus și cu greșeli frecvente atunci când ne asistă în dreapta unul dintre membrii familiei (tatăl sau soțul), care, de regulă, „uită“ că a fost începător.
Are pretenții de la tine ca și cum ai fi șofer cu experiență, are diferite reacții negative (orice mică greșeală o vede catastrofală, oprirea motorului mașinii în intersecție se lasă cu țipete, jigniri) și astfel apare neîncrederea în sine, urmată de frica de a mai conduce – sentimentul de rușine asociat cu gândirea „eu nu sunt în stare să conduc“.
În această situație, este important să-ți faci curaj să pleci singură la drum. Doar așa vei putea merge în ritmul tău de siguranță, vei putea gândi în liniște și-ți vei crește autonomia.
Gândește-te cum o să acționezi dacă frica de eșec se adeverește chiar în intersecție, prin oprirea motorului. Știind cum o să reacționezi, anxietatea scade.
De exemplu: „Pornesc avariile, mă calmez și pornesc din nou mașina, apoi îmi continui drumul. S-ar putea să primesc claxoane, dar nu mă las intimidată, ci îmi urmăresc scopul de a ajunge acolo unde îmi doresc“.
Găsește-ți o motivație de a pleca la drum: să îți vezi părinții, să ajungi într-un loc dorit, să te întâlnești cu o persoană dragă. Înainte de asta, vizualizează drumul pe care îl vei parcurge într-o manieră pozitivă.
Frica la volan apare și din neinformare. Cunoașterea funcționalității tehnice a mașinii, a noțiunilor elementare contribuie la creșterea sentimentului de siguranță.
Pentru persoanele anxioase, înțelegerea funcționării mașinii este un mare ajutor. Dacă se aprinde un martor în bord de la lichidul de parbriz, să nu se panicheze că o să rămână în drum cu mașina necunoscând simbolul.
Experiența neplăcută din trecut
Experiențele neplăcute din șofat, cum ar fi, de exemplu, accidentele, pot contribui pentru unele persoane la dezvoltarea anxietății la volan – și aici vorbim inclusiv de sindromul de stres posttraumatic.
Merită să aplicăm următoarele tehnici care au rolul de a ne ajuta să ne obișnuim cu ideea condusului. Dacă nu poți conduce deloc, întâi stai la volan în mașină, în parcare, cu motorul pornit.
Repetă asta, până începi să te obișnuiești. Următorul pas este să conduci încet în jurul casei, al blocului și să faci asta, până când te simți sigur pe tine să mergi și mai departe.
Mic ghid psihologic pentru teama de condus
Nu evita condusul.
Pleacă singură, fără cineva în dreapta, tocmai pentru a-ți întări încrederea în tine!
Exersează condusul cât de mult poți.
Cunoașterea regulilor de circulație, cunoașterea tehnică a mașinii te ajută în situații concrete și îți cresc sentimentul de siguranță.
Acționează – frica de a conduce se învinge cu mâinile pe volan.
De Andreea Ioana Gheorghe, psiholog (psihologia muncii și psihologia transporturilor, psihoterapeut), psihoterapie experiențială a unificării copil, adult, cuplu, familie, Facebook: Psiholog Andreea Gheorghe, www.psihologandreea.ro
Foto: Shutterstock
