Este important să înțelegem limbajul iubirii partenerului nostru

Limbajul iubirii poate fi diferit într-un cuplu. Eu știu că îmi plac îmbrățișările, romantismul, atenția. Sunt normale și firești, dar, uneori, pierd din vedere modul în care își exprimă iubirea partenerul meu.

Citește și:

Cum să pleci dintr-o relație pe care o vrei… doar tu

De ce este important să ții cont de nevoile tale

Cred că suntem diferiți, iar acest lucru nu este neapărat rău. Într-un cuplu, este nevoie să avem valori comune, să privim viața similar și să avem aceleași nevoi, dorințe și așteptări de la relația din care facem parte. Fiecare are responsabilitățile lui și este sănătos și util să și le asume.

Dar multe nemulțumiri stau în detalii și deseori pierdem esențialul, dându-le prea multă atenție. Eu, spre exemplu, am nevoie de multă tandrețe, iar partenerul meu este mai rezervat.

Mult timp am crezut că eu iubesc mai mult, eu sunt mai implicată… și am greșit. Am învățat, treptat, să nu mai aștept anumite gesturi ci să le fac eu.

Dacă vreau îmbrățișări, îmbrățișez. Dacă vreau romantism, pregătesc o seară în doi. Dacă vreau altceva, fac eu întâi.

De asemenea, am învățat să spun care sunt lucrurile de care am nevoie. M-am simțit vulnerabilă, mi-a fost teamă să nu par neajutorată sau dependentă, dar sunt nevoile mele, ori, dacă nu le pot spune partenerului, cui să le spun.

Nu am avut parte de respingere ci, din contră, a înțeles mai bine cum funcționez eu. Am primit ceea ce am cerut.

La schimb însă, am învățat să văd semnele prin care îmi arată el iubirea. Nu este la fel de verbal ca mine, nu pune totul în cuvinte, dar pune în fapte. Uneori mai mici, alteori mai mari. Cum ar fi ajutorul pe care mi-l dă la treburile casnice, fără ca eu să îi cer acest lucru. Serile în care gătește el.

Momentele în care mă ascultă pentru că am avut o zi grea la birou și sunt stresată. Masajul pe care mi-l face la picioare atunci când stăm pe canapea și vedem un film împreună.

Cred că o parte importantă din comunicarea în cuplu este să știm ce anume avem de spus și să spunem. Să putem pune în cuvinte nevoile noastre, vulnerabilitățile, chiar și fricile.

Să facem acest lucru nu atunci când suntem în conflict, nu ca pe reproșuri. Este o metodă bună de a te apropia de partener și de a crește intimitatea.

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Divorțul părinților nu m-a afectat mai mult decât mă afectau ei ca părinți...
Divorțul părinților nu m-a afectat mai mult decât mă afectau ei ca părinți…

Am trecut prin divorțul părinților fără să știu prea bine ce mi se întâmplă. Erau și mai multe certuri și scandaluri, iar eu fie eram și mai ignorată, fie și mai pedepsită. La partaj, numai pe mine nu s-au „păruit”, în rest, a contat orice piesă de mobilier.

Citeste
Infidelitate: Iubitul meu mai avea o relație în paralel
Infidelitate: Iubitul meu mai avea o relație în paralel

Am văzut prin filme astfel de scenarii și chiar țin minte ce înverșunată eram când venea vorba despre infidelitate. Nici prin cap nu mi-a trecut că mi s-ar putea întâmpla mie, dar iată, viața bate filmul. Am aflat că iubitul meu are o altă relație în paralel.

Citeste
Poate sufăr de egoism cronic, dar o relație de cuplu nu face parte din filmul meu
Poate sufăr de egoism cronic, dar o relație de cuplu nu face parte din filmul meu

Uneori ajungi să te împrietenești prea bine cu singurătatea. Nu spun că ar fi neapărat un lucru bun, dar pentru unii dintre noi, este ceea ce am ales. Poate e egoism, dar este ceea ce vreau eu pentru mine.

Citeste
Este important să înțelegem limbajul iubirii partenerului nostru
Este important să înțelegem limbajul iubirii partenerului nostru

Limbajul iubirii poate fi diferit într-un cuplu. Eu știu că îmi plac îmbrățișările, romantismul, atenția. Sunt normale și firești, dar, uneori, pierd din vedere modul în care își exprimă iubirea partenerul meu.

Citeste
După divorț m-am concentrat cel mai mult pe copii și comunicarea cu ei
După divorț m-am concentrat cel mai mult pe copii și comunicarea cu ei

„Am trecut prin două divorțuri, ambele inițiate de mine, ambele necesare pentru mine, ambele dureroase pentru toate părțile implicate.

Citeste
Nu vreau să fiu părinte pentru părinții mei
Nu vreau să fiu părinte pentru părinții mei

Părinții mei au rămas împreună „de dragul meu”. Mai mult, mi-au și spus acest lucru și acum, îmi este foarte clar că eu sunt în continuare liantul dintre ei. Dar simt că sunt ca un părinte pentru ei și nu vreau asta.

Citeste