Mă enervez când văd un copil răsfățat

Cred că un copil răsfățat este un viitor adult nesuferit. Prea mulți părinți și bunici se poartă de parcă odrasla e centrul universului. Întrebarea este… oare ce va face bibeloul când descoperă că lucrurile nu stau chiar așa?

Citește și:

Pe mama nu o interesează sfatul psihologului

Mama este foarte exigentă și autoritară

Am o fetiță de șase ani și o iubesc enorm, firește. Da, o alint și, ocazional, oricât de greșit ar fi, îi spun că e o prințesă. Dar este o prințesă care respectă niște reguli, care este politicoasă și care, ocazional, mai face și boacăne. Știe când greșește și cunoaște consecințele.

Nu o cert decât foarte rar și încerc să o ajut să înțeleagă lucrurile din jur, emoțiile pe care le simte și ce comportamente e bine să își cultive.

Știu că este un copil așa cum știu că este o persoană independentă de mine (cu toată dependența implicită) și că are propriul drum în viață. Mă bucur că pot fi alături de ea.

Revenind la motivul indignării mele, tot văd în jur copii pe chipul și asemănarea domnului Goe, pe care l-aș fi aruncat din tren de la primele pagini. Departe de mine idei criminale sau porniri nesănătoase. Poate la adresa ficțiunii, dar în viața de zi cu zi, văd copii pregătiți pentru eșec.

Văd copii care nu se vor adapta frustrărilor, care nu sunt politicoși sau cărora le este cultivat narcisismul înaintea respectului și al recunoștinței.

Nu am nimic cu o imagine de sine sănătoasă și cultivarea stimei și a iubirii de sine. Ar trebui să fie incluse în abecedarul parenting-ului. Dar mofturile? Ochii dați peste cap atunci când alt părinte sau copil nu face loc să treacă „Măria Sa, copilul'? Zău?

Mă enervează la fel de mult ca bieții copii crescuți de părinți vegani sau adepții vreunei secte. E simplu: dacă tu vrei să mesteci semnințe de bostan toată viața ta, e perfect ok pentru că faci ceea ce crezi că este bine pentru tine, în cunoștință de cauză, asumându-ți propriile decizii.

Dar pentru un copil care este complet separat de tine, cine ți-a spus că ai dreptul să îi dai rădăcini de copac, pentru că așa e bine? Mă rog, copiii aparțin părinților și, ne place sau nu, părinții vor lua decizii idioate „pentru binele copilului' indiferent de indignarea mea.

Mă abțin să comentez de ce nu vaccinăm copiii pentru că vreo divă ne-a învățat că e un lucru rău. Până la urmă, de ce să ascultăm de ani de zile de cercetare în medicină, când îi putem asculta pe unii care, deși ei și-au vaccinat copiii, ne învață pe noi să nu o facem?

Dragi părinți, răsfățul, la fel ca alimentația bazată pe mărar exclusiv sau vindecarea amigdalitei cu incantații sunt nesănătoase.

Revenind la tema inițială a indignării mele, copilul răsfățat este pregătit pentru o viață utopică pe care nu o va trăi.

Lumea nu i se cuvine și nici nu i se va așterne la picioare. În cazuri și mai rele, va deveni un narcisist care va chinui alți copii, ajunși adulți, care au avut nenorocul să fie crescuți de părinți care (evident, spre deosebire de voi) i-au ignorat cu totul și acum au impresia că nu merită ceva mai bun.

Așadar, educați copii echilibrați, altruiști, generoși, recunoscători, respectuoși. Sunt valori pe cale de dispariție într-o lume plină de prinți și prințese.

Foto: shutterstock.com

 

Comentează și tu
Recomandări
Divorțul părinților nu m-a afectat mai mult decât mă afectau ei ca părinți...
Divorțul părinților nu m-a afectat mai mult decât mă afectau ei ca părinți…

Am trecut prin divorțul părinților fără să știu prea bine ce mi se întâmplă. Erau și mai multe certuri și scandaluri, iar eu fie eram și mai ignorată, fie și mai pedepsită. La partaj, numai pe mine nu s-au „păruit”, în rest, a contat orice piesă de mobilier.

Citeste
Infidelitate: Iubitul meu mai avea o relație în paralel
Infidelitate: Iubitul meu mai avea o relație în paralel

Am văzut prin filme astfel de scenarii și chiar țin minte ce înverșunată eram când venea vorba despre infidelitate. Nici prin cap nu mi-a trecut că mi s-ar putea întâmpla mie, dar iată, viața bate filmul. Am aflat că iubitul meu are o altă relație în paralel.

Citeste
Poate sufăr de egoism cronic, dar o relație de cuplu nu face parte din filmul meu
Poate sufăr de egoism cronic, dar o relație de cuplu nu face parte din filmul meu

Uneori ajungi să te împrietenești prea bine cu singurătatea. Nu spun că ar fi neapărat un lucru bun, dar pentru unii dintre noi, este ceea ce am ales. Poate e egoism, dar este ceea ce vreau eu pentru mine.

Citeste
Mă enervez când văd un copil răsfățat
Mă enervez când văd un copil răsfățat

Cred că un copil răsfățat este un viitor adult nesuferit. Prea mulți părinți și bunici se poartă de parcă odrasla e centrul universului. Întrebarea este… oare ce va face bibeloul când descoperă că lucrurile nu stau chiar așa?

Citeste
După divorț m-am concentrat cel mai mult pe copii și comunicarea cu ei
După divorț m-am concentrat cel mai mult pe copii și comunicarea cu ei

„Am trecut prin două divorțuri, ambele inițiate de mine, ambele necesare pentru mine, ambele dureroase pentru toate părțile implicate.

Citeste
Nu vreau să fiu părinte pentru părinții mei
Nu vreau să fiu părinte pentru părinții mei

Părinții mei au rămas împreună „de dragul meu”. Mai mult, mi-au și spus acest lucru și acum, îmi este foarte clar că eu sunt în continuare liantul dintre ei. Dar simt că sunt ca un părinte pentru ei și nu vreau asta.

Citeste