Dating: Cum mai arată Făt Frumos în ziua de azi?
Din basme știm deja că Făt Frumos vine călare pe un cal alb, e frumos și curajos. Asta dacă nu citim printre rânduri. Dar oare, în ziua de azi, care mai e portretul lui robot? Când ai parte de dating, îți faci o imagine mai clară.
Citește și:
Tu cum ai grijă de tine, dincolo de fațadă?
Nu vreau să fiu mai deșteaptă, vreau să fiu mai fericită
Sunt single și, evident, am parte de întâlniri pentru că, altfel cum aș cunoaște oameni noi? Mediul online este generos, motiv pentru care, cu toate conturile active pe diverse site-uri de socializare, am triat, ales și cules… ce credeam eu că ar fi de vizionat, respectiv cunoscut.
Dacă întrebarea cea mai dificilă pentru bărbați este ce vor femeile, din partea noastră, uimirea este aceeași: oare ce vor bărbații? Nu voi vorbi despre sex.
Nu cred că vreunul ar refuza sex la prima întâlnire și mai toți cei cu astfel de înclinații sar rapid la concluzii precum „asta e o mironosiță” (spus frumos…) atunci când refuzi politicos sau… de-a dreptul oripilată.
Am avut parte de săruturi pe modelul excavator, în care mi-a fost teamă că rămân fără suflu, fiindu-mi acoperite și nasul și gura… dar în care m-am calmat la gândul că, totodată, este și poziția pentru resuscitare în caz de pericol.
Am avut parte de o cină plăcută, dar urmată de „cum, nu dormim împreună?”, dar și de amorezi înflăcărați care au încercat să mă convingă inclusiv cu promisiuni de iubire nespusă și complimente irezistibile.
Pentru o primă întâlnire, toate cele de mai sus sunt echivalentul unei cine romantice finalizate la terapie intensivă.
Dar interesant este și ce s-a petrecut în timpul întâlnirilor. Am vorbit vrute și nevrute și cert e că, Făt Frumos, în încercarea de a-și spori atractivitatea, este atât de ferchezuit, încât pare o competiție a caselor de modă.
Mai mult, un procent semnificativ de bărbați mi-au mărturisit interesul pentru cărțile despre stil și modă. Chiar faptul că au plătit un stilist. Ceea ce… aș spune că este wow, lăudabil și totodată, înfricoșător…
Acum, eu recunosc că citesc reviste de modă și am câteva nume pe care le urmăresc… dar păstram credința naivă că acesta ar fi apanajul femeilor. Greșit. Reiese că se uită la tine nu doar cum arăți în ansamblu, ci și la cum ai asortat, ce ai asortat, ce croială ai ales și material pentru îmbrăcăminte.
Nu o să spun niciodată că îmi plac neanderthalii, dar Ken? Ken al lui Barbie? Zău? Manichiură, păr coafat (sau cum s-o numi la masculin – frezat?), nemulțumire legată de concentrația de bumbac dintr-un tricou și lecții despre cum mi-am greșit tunsoarea și șuvițele… pentru mine e too much info.
Nu spun că nu aveam discuții și din alt registru – am avut norocul să dau și peste unii vorbăreți nevoie mare care mi-au făcut capul calendar cu foste relații, eșecuri și alte nemulțumiri ale vieții – dar acesta a fost preponderent: cum arătăm și ce facem pentru a arăta și mai și?
Sincer, m-am oprit la un tip cu părul lung, cămașă albă și gânduri articulate. Pentru că nu îmi povestea despre cum să asortăm hainele ci despre Jonathan Safran Foer.
Pentru că nu mi-a spus când a dat ochii cu mine că aș fi ce și-a dorit el de-o viață și nici nu m-a atacat pasional la finalul întâlnirii. Pentru că m-a abordat cu curiozitate și disponibilitate de a mă asculta. Și pentru că eu nu cred în Făt Frumos. În ăsta modern, nici atât…
Foto: shutterstock.com