Dezvoltare personală pentru copiii cu tulburări de dezvoltare psihică, psihomotrică și fizică
Creșterea și dezvoltarea potențialului unui copil cu tulburări de dezvoltare psihică, psihomotrică și fizică sunt mult mai importante decât încadrarea acestuia pe o scală de competențe. Iată ce putem face pentru dezvoltarea personală a acestor copii.
Citește și:
Beneficiile aduse de animale copiilor cu autism
Dezvoltarea oricărui individ se întâmplă pe toată perioada vieții și vine din nevoia acestuia de adaptare la mediu.
Dacă persoana se confruntă cu anumite tulburări de natură psihică, psihomotrica sau fizică, atunci dezvoltarea ei trebuie dirijată, asistată de specialiști și familie pentru a depăși momentele de neputință și neînțelegere. Dizabilitatea este o componentă a condiției umane.
Oricine poate ajunge la o anumită situație de dizabilitate ca rezultantă a interacțiunii stării de sănătate cu mediul în care aceasta trăiește și se dezvoltă. Dizabilitatea este un fenomen complex , multidimensional și în dinamică.
Tulburarea de dezvoltare la copii este un fenomen des întâlnit în domeniul medical și cel psihologic de aceea este necesară o abordare multidisciplinară pentru a creea posibilitatea identificării tuturor factorilor ce au stat la baza declanșării acesteia și apoi pentru conceperea unui plan solid și complex de intervenție care să ofere sprijin în dezvoltarea copilului și familiei acestuia în egală măsură.
Dezvoltarea personală a unui copil cu tulburări de dezvoltare înseamnă parcurgerea mai multor etape, cea a dezvoltării autonomiei pentru ai crește stima de sine, cea a integrării senzoriale pentru a putea percepe mediul adecvat, cea a dezvoltării emoționale pentru a se înțelege pe el și pe ceilalți, cea a dezvoltării limbajului care poate diferi în funcție de potențialul fiecăruia, cea a socializării.
Fiecare etapă are metode și utilizează instrumente diferite în funcție de nevoia fiecărui copil, dar și în funcție de pregătirea și expertiza specialistului.
Tulburarea de dezvoltare afectează mai multe arii și abilități și pentru ca un copil să beneficieze de o recuperare constructivă are nevoie de intervenție multidisciplinară, cu echipa formată din mai mulți specialiști.
Evaluarea complexă a copilului cu tulburări de dezvoltare
Evaluarea complexă presupune evaluarea multidisciplinară a copilului din punct de vedere medical, psihologic și educațional și pornește de la premisa că orice copil se modelează prin interacțiunea dintre aspectele biologice și cele de mediu fără a neglija așteptările de la viață ale persoanelor cu care interacționează acesta.
În evaluare, specialiștii trebuie să aibă o abordare holistică, fără a se limita la a măsura nivelul de dezvoltare al copilului numai după niște teste sau rapoarte standard deoarece se ajunge la etichetare.
Evaluarea copilului trebuie făcută în context particular de viață și în funcție de calitățile unice ale lui, ale familiei sale și ale mediului în care activează.
În cazul unui diagnostic multiplu, echipa multidisciplinară, va emite un set de recomandări care pot fi aplicate și gestionate de întreaga echipă și care sunt în concordanță cu capacitatea de funcționare a fiecărui individ.
Evaluarea capacității reprezintă stabilirea potențialului biopsihic al copilului care este mult mai important decât încadrarea acestuia pe o scala de competențe.
Evaluarea capacității și a performanței se realizează de către specialiști cu participarea activă a părinților și persoanelor de referință din viața copilului în cadrul unui complex de cunoaștere atât în mediu de viață obișnuit, cât și în condiții de testare.
Intervenția timpurie
Evaluarea și intervenția terapeutică cresc șansele recuperării cu 80% dacă se fac în copilăria timpurie, adică până în vârstă de 3 ani.
Dezvoltarea unui copil trebuie făcută treptat, creierul copilului trebuie antrenat și stimulat astfel încât procesul de învățare să fie corelat cu vârsta.
Jocul de integrare senzorială contribuie la dezvoltare cognitivă, la dezvoltarea limbajului, la controlul emoțiilor, dezvoltare fizică și creativitate, la deprinderea abilităților sociale.
Beneficiile imediate ale folosirii simțurilor în joc contribuie semnificativ la dezvoltarea creierului și se reflectă în dezvoltarea emoțională și cognitivă.
Pentru că dezvoltarea emoțională și cea socială sunt importante, este recomandat că jocul senzorial să fie împărtășit, adică să fie împreună cu cineva.
În copilăria timpurie informațiile din mediul înconjurător sunt primite prin intermediul percepției, iar percepția se face cu ajutorul simțurilor și se sedimentează la nivelul creierului ca baza de date pentru procesul de comparare și învățare.
În practică întâlnim copii care au tulburări de dezvoltare care se manifestă prin hipersensibilitate sau hiposensibilitate, care duc la lipsa atenției sau agitație, ceeea ce face că ei să nu poată parcurge etapele învățării în mod adecvat. Acestea, în fapt, sunt efectele unei lipse de stimulare sau a unei suprastimulari.
Prin urmare, evaluarea trebuie să aibă drept scop întocmirea unui plan de intervenție multidisciplinar în cadrul căruia să fie valorificate deprinderile și abilitățile dobândite/cunoscute și construirea sau reconstruirea altora necesare pentru a crește nivelul de autonomie și atingerea potențialului maxim al copilului
De Iren A. Ioniță, pedagog de recuperare specialist în tulburări de dezvoltare, Consilier de dezvoltare personală, fondator Papillon Clinique
www.papillonclinique.ro
Tel.: 0722.297.527
Foto: shutterstock.com
