În chirurgia estetică suntem și pacientă și clientă
Oare cum abordăm chirurgia estetică: drept rezolvarea unei probleme psihologice ce ne afectează percepția despre sine sau o îmbunătățire a aspectului fizic? Informații despre așteptările realiste sau greșite, precum și percepțiile pe care le avem, primim de la medicul estetician Ovidiu Grecu.
Citește și:
Chirurgia plastica din antichitate pana in prezent
Medicina estetica: Corpul si bisturiul
De cele mai multe ori, oamenii vin in cabinetul specialistului estetician cu o reprezentare eronată a intervenției estetice, iar multumirea rezultatelor acestor interventii este direct proporțională cu felul în care chirurgul comunică în direcția setării unor așteptări realiste.
Așteptări versus realitate
Așteptările persoanei care solicită chirurgia estetică sunt influențate în mod direct de informația la care are acces: ceea ce vede la televizor sau în mediulonline, la prietene sau la oamenii pe care îi admiră. Ceea ce omite, adesea, este subiectivismul opiniilor exprimate și diferența genetică, fizică, dintre indivizi.
Dacă ne raportăm doar la imagine, am putea să facem o paralelă cu un client care dorește să achiziționeze un obiect. Care este, însă, factorul care limitează această comparație?
Să tratezi chirurgia estetică ca pe o decizie de achiziționare a unui produs cu o formă și un aspect care ne-au plăcut, mă duce cu gândul la modelarea estetică a lutului. Practic, este o eroare să ai așteptarea de a avea un rezultat pe care l-ai văzut la o altă persoană transpus pe propria fizionomie.
Pornind de la premisa că organismul uman este diferit, complex în funcționare și înfățișare este imposibil ca rezultatul unei intervenții efectuate anterior pe o altă persoană să poată fi translatat, copiat în detaliu pe un alt corp, al altei persoane, de o constituție și o structură anatomică diferite de a celei anterioare.
Un pacient cu psihologie de client
Dacă vezi în chirurgia estetică o modalitate de a achiziționa un obiect, ea poate duce la dezamăgiri, pentru că nu tratează o zonă bolnavă pe care o elimină, ci are scopul de a îmbunătăți sau corecta un aspect ce ține de forma și apariția fizică.
Iar asta vine la pachet cu o transformare și la nivel emoțional, încrederea de sine este cu mult îmbunătățită dacă rezultatul întâmpină dorința, respectiv așteptarea ta.
Chirurgul nu este un sculptor sau un modelator de lut ce obține o formă cu ajutorul mâinilor lui, iar corpul uman nu se supune regulilor matematice. Rezultatul va fi unic pentru fiecare corp care se supune unei intervenții, fie ea de orice natură.
După 20 de ani de practică, răspunsul considerat normal, și anume că persoana care îmi intră în cabinet vine în calitate de pacient, nu mi se mai pare atât de clar și de bine înțeles. „Un pacient cu psihologie de client”… aceasta este definiția mea pentru persoana de pe scaunul de consultație din cabinetul esteticianului.
Matematică, artă și psihologie
Arta chirurgiei estetice este determinată atât de expertiza medicală a chirurgului, cât și de capacitatea acestuia de a reuși la consultație să armonizeze soluțiile de a trata pacientul cu așteptările unice ale clientului.
Bineînțeles, din perspectiva medicului, operația implică matematică, precizie și calcul în ceea ce privește proporțiile, însă înțelegerea așteptărilor, setarea unor rezultate realiste și reușita de a face pacientul să își înțeleagă unicitatea anatomică sunt elemente premergătoare care facilitează un rezultat fericit.
Adevărul pe muchie de cuțit
Există momentul (dorit de toți medicii) în care se efectuează o operație și știm că am obținut un rezultat foarte bun, și că altcineva nu ar reuși să facă ceva mai bun de atât. Ce facem când clientul manifestă zone de insatisfacție: poate își dorea buzele mult mai pline, un bust mai mare, etc.?
Aici intervine consilierea post-operatorie, în care trebuie explicate foarte amănunțit avantajele pe termen lung ale unei intervenții pliate pe capacitatea fizică, unică, a corpului de a accepta și de a se adapta la noile forme versus ceva ce acesta ar putea respinge sau compensa prin efecte ulterioare negative.
De exemplu, dacă am fi făcut o operație cu un implant mamar mai mare decat permite anatomia, doar pentru ca așa își dorea clienta, pe moment satisfacția ar fi fost maximă, dar intervenția ar fi adus un deserviciu fizic, care pe viitor ar fi creat alte dezamăgiri.
Aceste exemple pot continua. Am ajuns la concluzia, în 20 de ani de practică medicală, că adevărul se află pe muchie de cuțit, este gri, oscilează undeva între cele două variante: pacient – client.
Chirurgul, până ajunge să opereze, trebuie să fie și un foarte bun psiholog, să poată evalua întreaga complexitate a personalității unui om care intră în cabinet, să-i identifice foarte bine nevoile reale și să îi prezinte foarte aplicat soluțiile pe care i le oferă.
Dacă așteptările sunt setate corect, realist, scopul final (psihologic vorbind – starea de bine și stima de sine crescută), va fi atins cu singuranță. În caz contrar, dezamăgirea, nemulțumirea, complicațiile nedorite și multe alte aspecte negative pot lua locul proiecției unui rezultat ideal.
De Dr. Ovidiu Grecu, chirurg estetician
Tel.: 0731.330.362 / 0723.632.198
www.drgrecu.ro
Instagram: dr.ovidiugrecu
E-mail: [email protected]
Foto: shutterstock.com
